Africa de Sud deschide un dosar de genocid la Curtea Internaţională de Justiţie împotriva Israelului. Cum se apără Tel Avivul

Africa de Sud a lansat un proces împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a ONU, acuzând statul de genocid în campania sa militară din Gaza. Israelul a răspuns la aceste acuzații “cu dezgust”, calificând cazul Africii de Sud drept “calomnie de sânge” și îndemnând CIJ să îl respingă.

Africa de Sud acuză Israelul de genocid în Gaza

Rezolvarea oricărui caz la CIJ va dura probabil ani de zile, dar Africa de Sud a cerut ca instanța să se reunească în următoarele zile pentru a emite “măsuri provizorii” care să ceară încetarea focului. În martie 2022, CIJ a ordonat Rusiei să își oprească ofensiva din Ucraina, un ordin care ar fi trebuit să fie obligatoriu din punct de vedere juridic, dar Moscova l-a ignorat oricum. Cu toate acestea, orice astfel de hotărâre este posibil să influențeze semnificativ opinia publică internațională.

“Acțiunile și omisiunile Israelului reclamate de Africa de Sud au un caracter de genocid, deoarece sunt menite să ducă la distrugerea unei părți substanțiale a grupului național, rasial și etnic palestinian”, se arată în cererea sud-africană de deschidere a procedurii.

“În acest caz, sunt necesare măsuri provizorii pentru a proteja împotriva unor daune suplimentare, grave și ireparabile la adresa drepturilor poporului palestinian în temeiul Convenției privind genocidul, care continuă să fie încălcate cu impunitate”, se mai arată în documentul citat.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

Cererea în instanță este cea mai recentă acțiune a Africii de Sud, un critic vehement al războiului Israelului, de a intensifica presiunea după ce luna trecută parlamentarii săi au votat în favoarea închiderii ambasadei israeliene din Pretoria și a suspendării tuturor relațiilor diplomatice până la încheierea unui acord de încetare a focului.

Articolul IX al Convenției privind genocidul permite oricărui stat parte la convenție să sesizeze CIJ împotriva altuia, chiar dacă nu are nicio legătură directă cu conflictul în cauză. Anul trecut, instanța a decis că Gambia poate înainta o plângere pentru genocid împotriva Myanmar. De asemenea, instanța a decis, într-un caz între Croația și Serbia, că privarea unui popor de hrană, adăpost, asistență medicală și alte mijloace de subzistență constituie acte de genocid.

“Se presupune că intenția de genocid este cel mai dificil de dovedit, dar israelienii însărcinați cu urmărirea penală a acestui conflict au făcut o multitudine de declarații care dovedesc cu ușurință intenția necesară de a “distruge total sau parțial” populația palestiniană din Gaza”, a declarat Susan Akram, specialist drepturile omului de la Universitatea din Boston, citată de The Guardian.

Ca exemple, Akram a indicat referirea ministrului israelian al apărării Yoav Gallant la palestinienii din Gaza ca fiind “animale umane” și declarația ulterioară a generalului-maior al armatei israeliene Ghassan Alian, care a declarat că: “Animalele umane trebuie să fie tratate ca atare. Nu va exista electricitate și nici apă [în Gaza], va exista doar distrugere. Ați vrut iad, veți primi iadul”.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

Iva Vukušić, profesor asistent de istorie internațională la Universitatea din Utrecht, a declarat: “Cu peste 21.000 de morți în Gaza, [sud-africanii] cred că este timpul să lăsăm un tribunal să analizeze ce se întâmplă. Convenția privind genocidul le permite să facă acest lucru, deoarece statele, la nivel global, nu au multe locuri unde să “meargă” în astfel de situații, mai ales în condițiile în care Consiliul de Securitate este atât de polarizat și disfuncțional”.

Curtea Penală Internațională (CPI) investighează deja posibile crime de război și crime împotriva umanității comise atât de Hamas, cât și de Israel. În timp ce CPI poate urmări în justiție persoane fizice, CIJ este o arenă pentru judecarea conflictelor dintre state.

“Măsurile provizorii ale CIJ sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar caracterul executoriu este întotdeauna o problemă”, a declarat Victor Kattan, profesor asistent de drept internațional public la Universitatea din Nottingham. “În cele din urmă, aplicarea se întoarce întotdeauna la organele politice ale ONU, iar acestea sunt paralizate. Dar este totuși simbolic și este jenant, îmi imaginez, pentru Israel să se confrunte cu o cerere de genocid, având în vedere istoria sa”.

Cum se apără Israelul

Lior Haiat, purtătorul de cuvânt al Ministerului israelian de Externe, a respins rapid cazul Africii de Sud într-o postare pe rețelele de socializare.

“Israelul respinge cu dezgust calomnia sângelui răspândită de Africa de Sud în cererea sa la Curtea Internațională de Justiție”, a declarat acesta pe Twitter. “Afirmația Africii de Sud este lipsită atât de o bază factuală, cât și de o bază legală și constituie o exploatare josnică și disprețuitoare a curții”.

“Israelul a precizat clar că locuitorii din Fâșia Gaza nu sunt inamicul și depune toate eforturile pentru a limita daunele aduse celor neimplicați și pentru a permite intrarea ajutorului umanitar în Fâșia Gaza”, se mai arată în comunicat.

“Africa de Sud cooperează cu o organizație teroristă care cere distrugerea statului Israel”, a adăugat oficialul israelian, referindu-se la Hamas, al cărui masacru a sute de civili israelieni la 7 octombrie a declanșat războiul din Gaza.

“Cred că este corect să spunem că o mulțime de state folosesc acum apelurile la CIJ ca parte a luptelor lor pentru a controla narațiunile globale în jurul războaielor și crizelor”, a declarat Richard Gowan, director ONU la International Crisis Group.

“A apela la Curte și a folosi cuvântul “genocid” este o modalitate puternică de a modela dezbaterile internaționale despre un conflict. Dar este notabil faptul că, din păcate, instanța nu a reușit să oprească violențele din Myanmar sau Ucraina. Există riscul ca CIJ să devină doar o altă platformă de dispute diplomatice publice și de adresare de nume, similară cu adunarea generală a ONU”, a mai spus acesta.