Momentan, monitorizarea cu ajutorul brățărilor electronice funcționează în București, Iași, Mureș și Vrancea, însă aceasta urmează să fie extinsă în trei etape, la nivelul întregii țări, până în anul 2025.
Reprezentanții MAI spun că sistemul de monitorizare cu brățări electronice nu reprezintă o măsură de constrângere față de cei care vor purta aceste dispozitive ci doar una de supraveghere, în limitele stabilite de procedura judiciară.
“Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare.
Utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecția integrității fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victima violenței domestice și agresor, sau pe viitor, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu și a supravegherii la distanță”, arată reprezentanții MAI, conform Antena 3.
Polițiștii spun că monitorizarea se va face automat, fără intervenție umană și va funcționa doar pe teritoriul României. Nimeni nu va cunoaște identitatea persoanei supravegheate, cu excepția organului de supraveghere.
Însă nici acesta nu va avea acces permanent la datele de localizare a persoanei monitorizate.
“Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei și transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenție, către dispeceratul S.I.M.E. și S.N.U.A.U. 112 și astfel, către cel mai apropiat organ de ordine publică, pentru intervenție”, arată MAI.
Supravegherea electronică poate fi aplicată în cazuri concrete, cum ar fi: ordinul de protecție, controlul judiciar sau arestul la domiciliu. În cazul în care persoana supravegheată părăsește perimetrul prestabilit, alarma se declanșează.
IGPR a achiziționat 15.000 de kituri de monitorizare în vederea implementării Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică, valoarea totală a acordului cadru, ce va fi implementat în 48 de luni, fiind de 165.782.991 lei.