Alegerile din Turcia și liniile roșii ale Ankarei cu Grecia. Scrutin decisiv pentru securitatea în Estul Mediteranei

Alegerile prezidențiale și legislative din Turcia provoacă îngrijorare în Grecia. Liderul opoziției, Kemal Kilicdaroglu, are un ton mai blând decât președintele în exercițiu, Recep Tayyip Erdogan, dar ”liniile roșii” strategice ale Ankarei în Mediterana de Est vor rămâne o problemă pentru Atena.

Grecii, fericiți să-l vadă plecând pe Erdogan

După turci, grecii vor fi cei mai apropiați observatori ai alegerilor din Turcia de duminică și nu-și fac iluzii că vor interveni schimbări de fond în relațiile tensionate cu vechiul dușman (dar membru NATO) de peste Marea Egee, după vot, indiferent cine va câștiga. Firește, în ciuda așteptărilor limitate, aceasta nu înseamnă că grecii nu ar fi fericiți să-l vadă plecând pe Recep Tayyip Erdogan, care s-a dovedit inflexibil de-a lungul anilor cu Atena.

Liderul de la Ankara nu numai că a escaladat riscul unei confruntări aeriene deasupra Mării Egee, dar a lăsat să se înțeleagă că ar putea ocupa o insulă grecească peste noapte și chiar a amenințat Atena cu o rachetă de croazieră. Decizia sa din 2020 de a reconverti basilica Sfânta Sofia din Istanbul – cândva cea mai mare biserică a Constantinopolului vorbitor de limbă greacă – din muzeu în moschee, așa cum fusese în perioada otomană, a provocat o severă trauma culturală grecilor.

Doctrina turcă a „Patriei Albastre”

Apoi, Erdogan este un susținător al doctrinei turcești a ”Patriei Albastre”. Acest concept a fost dezvoltat în cadrul marinei turcești de amirali naționaliști la mijlocul anilor 2000. Aceștia ar dori să refacă frontierele maritime din Marea Egee și din estul Mediteranei, unde să-și stabilească suveranitatea.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Harta ”Patriei Albastre” concepută de acești amirali vizează în esență să invadeze zonele economice speciale (ZEE) revendicate de greci și ciprioți. Grecia și Turcia, ambele țări membre ale NATO, sunt de ani de zile în dezacord cu privire la delimitarea frontierelor lor maritime și aeriene în această zonă, fiind aproape de o confruntare armată în mai multe rânduri.

Praf de pușcă pe insule

Precedenta escaladare a tensiunilor a avut loc în vara anului 2020, în jurul micii insule grecești Kastellorizo, situată la doar câțiva kilometri de coasta turcă. Turcia a trimis nava sa seismică Oruc Reis, escortată de nave de război, pentru a sonda fundul mării într-o zonă pe care o dispută cu Grecia pentru hidrocarburi.

În replică, Atena a lansat manevre navale, până când a anunțat un program ”major” de achiziție de armament. În ultimii ani, conflictul a căpătat o nouă dimensiune odată cu descoperirea unor mari rezerve de gaze naturale în estul Mediteranei.

Diplomația turcă a contestat suveranitatea Greciei asupra anumitor insule din Marea Egee, al căror statut a fost definit prin Tratatul de pace de la Lausanne (1923), Convenția de la Montreux (1936) și Tratatul de pace de la Paris (1947). Pe scurt, Ankara reproșează Atenei că a desfășurat trupe pe aceste insule, încălcând aceste acorduri. Grecii resping acest lucru.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

Kilicdaroglu, răul cel mai mic

Liderul opoziției, Kemal Kilicdaroglu, un fost birocrat de 74 de ani, s-ar dovedi cu siguranță un partener diplomatic mai facil, dar mulți observă că ar putea oferi mai degrabă o schimbare de stil decât de substanță. Când vine vorba de marile lupte regionale – granițele maritime, resursele energetice din estul Mediteranei și Cipru – prioritățile strategice cheie ale Turciei vor rămâne probabil inflexibile.

Relațiile dintre Grecia și Turcia s-au îmbunătățit în ultimele luni, Erdogan adoptând un ton mai calm după ce Atena a promis rapid sprijinul său în eforturile de ajutorare în urma cutremurelor masive din februarie din Turcia. Nu se știe, totuși, cât va dura un astfel de dezgheț. În campania electorală, Erdogan a promis în ultimele zile că va continua să „provoace necazuri” Greciei cu cheltuielile generoase ale Turciei în domeniul apărării.

Premierul elen „nu-și face iluzii”

Când a fost întrebat despre alegerile din Turcia, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a avut puține perspective de schimbare totală a relațiilor bilaterale. ”Salut relativa îmbunătățire a climatului după cutremurele devastatoare din Turcia, dar nu îmi fac iluzii. Politica turcă nu se va schimba peste noapte”, a declarat el.

El s-a plâns în special de strategia „Patria Albastră” a Turciei, prin care Ankara încearcă să-și proiecteze supremația navală în Mediterana de Est. ”’Patria albastră’ a fost o piatră de temelie a expansionismului turcesc în ultimii ani, reprezentând o potențială amenințare la adresa țării noastre”, a spus Mitsotakis.

Securitatea în Marea Egee

Constantinos Filis, director al Institutului de Afaceri Globale și profesor de relații internaționale la Colegiul American din Grecia, a susținut că există o diferență marcantă de stil între rivalii din alegerile din Turcia, dar a avertizat că este puțin probabil ca pozițiile lor să se dovedească a fi prea diferite în ceea ce privește problema centrală a securității în Marea Egee.

”Doctrina ‘patriei albastre’ a fost o invenție a kemaliștilor (Kilicdaroglu provine din partidul fondat de Mustafa Kemal Ataturk) și, la fel, este și problema demilitarizării insulelor grecești”, a spus el. Poziția oficială a Turciei este de a cere Atenei demilitarizarea insulelor din estul Mării Egee, în timp ce mulți greci se tem că Turcia are ambiții teritoriale asupra acestora. ”Nu știu cât de ușor va fi pentru Kilicdaroglu să schimbe retorica, când Erdogan a ridicat ștacheta atât de sus”, a adăugat Filis.

Abordarea față de Cipru

Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a prezis o reluare a discuțiilor privind reunificarea insulei divizate, după alegerile din Turcia, într-un interviu recent acordat Politico, dar a observat, de asemenea, că nu crede că Erdogan și Kilicdaroglu vor avea mari divergențe în ceea ce privește abordarea lor față de Cipru.

”Atitudinea și abordarea Turciei de-a lungul timpului față de problema cipriotă nu este afectată de schimbările de guvern din țară”, a spus el. Dacă Erdogan obține victoria în alegeri, este foarte puțin probabil ca abordarea Turciei față de disputele de lungă durată cu Grecia să se schimbe”, a declarat Emre Peker, expert în Turcia și UE la firma de analiză a riscurilor Eurasia Group.

El a adăugat că Erdogan ar fi deschis la dialog, dar și rapid în a-și asuma o poziție agresivă în cazul în care negocierile vor întâmpina probleme. ”Dacă Kemal Kilicdaroglu câștigă, abordarea Ankarei față de Atena ar fi mult mai prietenoasă – chiar dacă liniile roșii ale Turciei nu se vor mișca”.

Soner Cagaptay, director al Programului de cercetare turcă de la Washington Institute, a declarat că diferența dintre cei doi rivali în alegerile din Turcia este mult mai binară pentru securitatea Greciei. ”Fie Erdogan va pierde, iar cei 20 de ani de domnie a lui se vor încheia, fie va câștiga și Turcia va deveni o autocrație completă. Deci, pentru Grecia, este o alegere între a avea alături o democrație sau o autocrație în viitorul apropiat”, a spus el.

Diplomația energiei

El a adăugat că autocrații folosesc de obicei politica externă pentru a distrage atenția publicului de la problemele lor, în timp ce Kilicdaroglu va încerca să aprofundeze legăturile cu Europa și relațiile sale comerciale prin intermediul uniunii vamale UE-Ankara – un acord de liber schimb în vigoare din 1995. Captagay a mai spus că energia ar putea oferi motive de cooperare mai degrabă decât de confruntare, deoarece Grecia ar fi principalul punct de intrare în UE pentru gazele din Asia Centrală și din Caucaz, pe care Turcia le-ar conduce spre vest.

Nu este surprinzător faptul că diplomații de rang înalt insistă asupra faptului că a sosit momentul ca relațiile dintre cele două țări să fie repuse pe calea cea bună. Având în vedere că Grecia se va confrunta cu propriile alegeri la 21 mai, există o oportunitate pentru o resetare. Mulți analiști politici prezic că, după alegeri, chiar și un Erdogan victorios se va afla într-o situație economică atât de dificilă încât va trebui să se concentreze pe reforme majore și pe atragerea de investiții străine, mai degrabă decât să aprofundeze diferendumurile cu Grecia.

”Până la sfârșitul acestui an, în al doilea semestru, va exista un guvern nou ales și mandatat în Grecia, Turcia și Cipru”, a declarat Jens Plotner, principalul consilier pe probleme externe al cancelarului german Olaf Scholz, la Forumul Economic Delphi din 26 aprilie. ”Este o situație bună pentru un nou impuls pozitiv pentru a aduce mai multă stabilitate în această regiune, deoarece, în concluzie, toți au de câștigat dacă există o bună înțelegere și stabilitate în această regiune”.

SUA: problemele pot fi rezolvate

”Există o dorință pe ambele maluri ale Mării Egee de a căuta pacea și de a ajunge la un compromis”, a fost de acord ambasadorul american în Grecia, George Tsunis, care a luat cuvântul la același forum a doua zi. Tsunis a declarat că SUA va ajuta dacă i se va cere, dar a precizat că nu este rolul Washingtonului să dicteze ce trebuie făcut.

El a adăugat că, atunci când există tensiuni între Grecia și Turcia, ”avem un nivel de îngrijorare, dar îi încurajăm pe ambii noștri aliați din NATO să își rezolve problemele prin mijloace diplomatice, în conformitate cu dreptul international”. ”Oamenii spun: Domnule ambasador, nu este suficient. Îmi pare rău, ce alt răspuns ați vrea să dea cineva: mergeți la război? Este ridicol, problemele care au pus în discuție relația dintre Grecia și Turcia pot fi rezolvate”.

Constantinos Filis a declarat că Grecia nu ar trebui să aștepte propuneri din partea aliaților occidentali, ci ar trebui să își pregătească propria foaie de parcurs, prezentând Turciei și Occidentului modul în care percepe viitorul regiunii și cum pot avea loc negocieri semnificative cu Ankara.

”Discuțiile privind uniunea vamală (UE-Turcia) vor fi reluate în curând și depinde de Grecia să îi convingă pe francezi și germani că Europa va avea de câștigat în ceea ce privește stabilitatea și restabilirea ordinii într-o regiune din care are multe motive să fie îngrijorați: migrația, energia sau viitorul unor state eșuate precum Libia”, a adăugat el.