Alegerile prezidențiale din SUA, un risc pentru toată planeta, indiferent de rezultat

Viitoarele alegeri prezidențiale din Statele Unite reprezintă cel mai important risc politic pentru viitorul planetei, deoarece, indiferent de rezultat, instituțiile democratice americane vor fi subminate, consideră compania de consultanță în domeniul riscurilor politice Eurasia Group. În raportul său anual, Eurasia Group estimează că scrutinul din 5 noiembrie „va testa democrația americană la un nivel pe care națiunea nu l-a mai experimentat de 150 de ani”, o referire la Războiul Civil american. „Statele Unite sunt deja cea mai divizată și disfuncțională democrație industrială avansată din lume. Alegerile din 2024 vor exacerba această problemă, indiferent cine va câștiga”.

Scrutinul va agava diviziunea politică din SUA

În timp ce armata și economia Americii rămân excepțional de puternice, sistemul său politic este mai disfuncțional decât cel al oricărei alte democrații industriale avansate, și riscă să fie slăbit și mai mult în 2024. Alegerile prezidențiale din SUA vor agrava diviziunea politică a țării, punând la încercare democrația americană la un nivel pe care națiunea nu l-a mai experimentat în ultimii 150 de ani și subminând credibilitatea SUA pe scena mondială.

Sistemul politic american este extrem de divizat, iar legitimitatea și funcționalitatea sa s-au erodat în consecință. Încrederea publică în instituțiile fundamentale – cum ar fi Congresul, sistemul judiciar și mass-media – este la minime istorice; polarizarea și partizanatul sunt la cote maxime istorice. La aceasta se adaugă dezinformarea amplificată de algoritmi, iar americanii nu mai cred într-un ansamblu comun de fapte stabilite despre națiune și lume, consideră raportul.

Un Trump penal, un Biden prea bătrân

Candidații prezidențiali ai celor două partide majore sunt în mod particular nepotriviți pentru această funcție. Fostul președinte Donald Trump se confruntă cu zeci de acuzații penale, multe dintre ele legate direct de acțiunile întreprinse în timpul mandatului său, printre care, în mod special, se numără eforturile sale de a anula rezultatele unor alegeri libere și corecte. De cealaltă parte, președintele Joe Biden ar avea 86 de ani la sfârșitul celui de-al doilea mandat. Marea majoritate a americanilor nu doresc ca nici unul dintre cei doi să conducă națiunea.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Această divizare se va agrava în perioada premergătoare alegerilor. Din momentul în care își va asigura nominalizarea (nu garantată, dar extrem de probabilă), Trump va deturna politica republicană și americană, deoarece chiar și cei mai reticenți dintre republicanii din Congres – și majoritatea presei conservatoare, a grupurilor de activiști și a intereselor financiare – se vor alinia cu el.

Declarațiile sale politice – oricât de aberante ar fi – vor schimba narațiunea națională și vor modela direcția politică la Capitoliu și în parlamentele statelor din întreaga țară, înainte de a se vota. Rezultatul va fi și mai mult extremism politic, diviziune și blocaj. Știind că riscă închisoarea dacă va pierde în noiembrie, Trump se va folosi de tribuna sa online, de controlul Partidului Republican și de presa apropiată pentru a delegitima atât sistemul care îl acuză, cât și integritatea alegerilor.

Dezinformare, IA, social-media

Narațiunea sa de victimă și afirmațiile sale preventive de fraudă vor găsi un public american receptiv care va fi de acord cu el, punând implicit presiune asupra guvernelor statelor republicane și a responsabililor electorali pentru a gestiona alegerile în moduri care le-ar fi benefice (cum ar fi prin „epurarea” mai liberală a listelor electorale sau prin înăsprirea restricțiilor de vot). Deși este puțin probabil ca aceste eforturi să răstoarne procesul electoral, este foarte posibil să îl perturbe.

Și cu siguranță îi vor convinge pe mulți dintre susținătorii lui Trump să se îndoiască de legitimitatea rezultatului alegerilor – o problemă care va fi exacerbată de dezinformarea alimentată de inteligența artificială și de social media. Într-o lume măcinată de crize, perspectiva unei victorii a lui Trump va slăbi poziția Americii pe scena mondială, pe măsură ce legislatorii republicani vor adopta pozițiile sale de politică externă, iar aliații și adversarii SUA se vor proteja împotriva politicilor sale probabile.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Sprijin mai diluat pentru Ucraina

Sprijinul SUA pentru Ucraina se va confrunta cu opoziții mai puternice la Capitoliu, tensionând alianța transatlantică și lăsându-i pe ucraineni și pe susținătorii lor europeni de primă linie în impas. Kievul va întreprinde acțiuni din ce în ce mai nesăbuite pentru a obține ce câștiguri mai poate obține înainte de preluarea mandatului de către următorul președinte, în timp ce speranțele privind încetarea definitivă a ajutorului american în 2025 vor consolida hotărârea Rusiei de a continua să lupte.

În Orientul Mijlociu, sprijinul proeminent al lui Trump pentru Israel și disponibilitatea lui de a bombarda Iranul îl va încuraja pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și va limita spațiul politic al lui Biden pentru manevre politice. Între timp, presiunile din partea republicanilor din Congres vor face mai dificilă din punct de vedere politic – deși nu imposibilă – menținerea „dezghețului” cu China în acest an. Umbra lui Trump îi va determina pe aliații și adversarii SUA să se pregătească pentru revenirea sa în funcție, cu consecințe destabilizatoare cu mult înainte de ziua inaugurării.

Violența la scară largă, un risc real

Dacă Trump va câștiga alegerile, Biden va ceda. Dar, deși liderii democrați ar putea fi mai puțin predispuși să afirme că alegerile au fost „fraudate” decât fostul președinte, ei îl vor trata în continuare pe Trump ca fiind ilegitim, considerând că ar trebui să fie în închisoare (pentru instigarea asaltului Capitoliului, în special) și că este inapt pentru această funcție. Unii democrați din Congres vor vota probabil împotriva certificării alegerii sale, pe motiv că nu este calificat să servească națiunea în conformitate cu cel de-al 14-lea amendament, subminând încrederea în instituțiile electorale americane.

Răspunsul în marile orașe ar fi o repetare a protestelor masive de stradă din timpul tranziției prezidențiale din 2016, dar într-o țară și mai mult divizată și cu o coaliție de opoziție mai convinsă că Trump anunță sfârșitul democrației americane. Fie că este determinată de elemente extremiste, de ciocniri cu contramanifestanți sau de actori rău intenționați și oportuniști, violența pe scară largă este un risc real (și, într-adevăr, aproape inevitabil).

Pericolul se va intensifica pe parcursul unei administrații Trump, pe măsură ce acesta îi va grația pe cei arestați pentru asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie, permițându-le să se întoarcă la milițiile lor și să se organizeze împotriva a ceea ce ei consideră a fi instituții de elită de stânga.

Candidatul republicanilor nu va accepta înfrângerea

Dacă Trump pierde, nu va accepta înfrângerea. În schimb, va face tot ce-i stă în putere – legal sau ilegal – pentru a contesta rezultatul și a contesta legitimitatea procesului electoral. El are mai puține opțiuni de contestare a rezultatelor decât a avut ca președinte în 2020, datorită adoptării Legii privind reforma numărătorii electorale și a faptului că nu este președintele în exercițiu. Dar acest lucru nu îl va împiedica să încerce – mai ales când se confruntă cu perspectiva unei pedepse cu închisoarea.

El va invoca din nou fraude în masă. Va incita campanii de intimidare pe scară largă împotriva lucrătorilor electorali și a secretarilor de stat, atât în statele „roșii” (pro-Trump) cât și în cele „albastre” (pro-Biden), cerându-le să „găsească” voturi în plus pentru el. Se va sprijini puternic pe guvernatorii republicani pentru a prezenta liste de electori republicani în statele câștigate de democrați.

Și va face presiuni asupra senatorilor și reprezentanților republicani pentru a obiecta la listele de alegători ale statelor pentru a descalifica voturile democraților din colegiul electoral. Deși nici unul dintre aceste eforturi nu are șanse de reușită, ele vor afecta încrederea deja scăzută a publicului în integritatea instituțiilor democratice americane.

Eforturi de subminare a scrutinului

Cu mici excepții, republicanii sunt pregătiți să considere o victorie a lui Biden ca fiind ilegitimă, susținând fie că alegerile au fost „furate”, fie că anchete motivate politic au îngreunat campania lui Trump. Aceștia vor vedea o încarcerare a lui Trump în timpul administrației Biden ca pe o încarcerare a liderului opoziției de către democrați, în scopuri politice.

Acest lucru ar putea crea o criză politică fără precedent, distrugând încrederea pe care o mai au republicanii în instituțiile federale și ducând la apeluri pentru ca Biden să îl grațieze pe Trump în același mod în care Gerald Ford l-a grațiat pe Richard Nixon (după scandalul Watergate) pentru a evita dezbinarea națională. Deși violențele pe scară largă sunt mai puțin probabile în acest mediu, divizarea politică a Americii s-ar adânci, iar fragmentarea națiunii s-ar accelera.

Și mai există și riscul secundar (puțin probabil, dar plauzibil): Ce se întâmplă dacă cea mai puternică țară din lume nu poate organiza alegeri libere și corecte pe 5 noiembrie? Eforturile de subminare a alegerilor ar putea proveni din atacuri cibernetice, deep-fake și dezinformare, atacuri fizice asupra procesului electoral și a supravegherii alegerilor și chiar terrorism, pentru a perturba votul în ziua alegerilor.

Nu există un obiectiv mai important din punct de vedere geopolitic decât viitorul scrutin – cu o mulțime de adversari străini (și mai mult decât câțiva interni) care nu și-ar dori nimic mai mult decât să vadă mai mult haos în America. Statele Unite sunt deja cea mai divizată și disfuncțională democrație industrială avansată din lume. Alegerile din 2024 vor exacerba această problemă, indiferent cine va câștiga. Având în vedere că rezultatul votului este, în esență, o tragere la sorți (cel puțin deocamdată), singura certitudine este deteriorarea continuă a structurii sociale, a instituțiilor politice și a poziției internaționale a țării, concluzionează raportul.

Și dacă câștigă din nou?

Victoria lui Trump din 2016 a fost întâmpinată cu oroare de stânga americană și cu îngrijorare de liderii mondiali aliați. Dar în general cu reacții pozitive din partea liderilor americani din mediul de afaceri și cu optimism din partea piețelor financiare globale, care au văzut în scăderea impozitelor și dereglementarea unei administrații Trump un avantaj net pentru economia americană.

Reacția viitoare ar fi semnificativ mai tulbure, deoarece o a doua administrație Trump ar avea mai puține bariere de protecție decât prima, un spațiu fiscal redus și diviziuni politice mai radicale între statele americane, în urma a încă opt ani de politică polarizatoare. O a doua administrație Trump ar lua măsuri pentru a consolida puterea executivă, ar slăbi mecanismele de control și de echilibru și ar submina statul de drept. Trump ar încerca să controleze instituțiile federale prin epurarea a mii de funcționari publici pe care îi consideră obstacole și înlocuirea lor cu loialiști fără experiență.

Protecționism și război comercial cu China

O mare parte dintr-un al doilea cabinet Trump ar fi format din republicani de rang înalt: foștii membri ai cabinetului Nikki Haley, Robert Lighthizer și Mike Pompeo – cunoscuți ca fiind capabili în cadrul comunității politice în sens mai larg – sunt cu toții susceptibili să se întoarcă. Riscurile politice cheie ale cabinetului ar include protecționismul comercial – cu obiective de tarife de import de 10% pe scară largă și de retragere a statutului de națiune cea mai favorizată Chinei – și imprevizibilitatea din partea Departamentului Apărării, unde conducerea desemnată va fi compusă din loialiști politic.

În același timp, un nucleu de consilieri politici ai lui Trump de la Casa Albă (printre care se numără persoane precum Steve Bannon, Stephen Miller și Kash Patel) nu ar avea practic nici o relație cu liderii de afaceri de elită sau cu demnitarii străini – și o disponibilitate limitată de a acorda prioritate unei audiențe cu aceștia.

Statul, folosit ca armă împotriva rivalilor și disidenților

După ce a distrus „statul paralel”, Trump ar fi mai puțin constrâns să încalce statul de drept. Primul său ordin de zi ar fi să se folosească de FBI, Departamentul de Justiție și IRS (serviciul fiscal al guvernului)  ca arme pentru a bloca procedurile împotriva sa și a aliaților săi și pentru a-și persecuta dușmanii politici. Biden și familia sa ar fi în vizor, dar cât de departe ar merge acest demers revanșard este o chestiune de o importanță enormă, mai ales prin importanța sa de semnal pentru a determina comportamentul în întregul spectru politic, în cel mai bun caz slăbind disidența politică și, în cel mai rău caz, înăbușind-o aproape în întregime.

Ar exista puține căi de atac la nivel federal pentru a limita o a doua administrație Trump dacă aceasta ar acționa fără respectarea legii. Un Congres divizat sau controlat de republicani nu ar putea și nu ar dori să controleze excesele executivului lui Trump, iar punerea sub acuzare și destituirea nu ar fi posibile nici măcar în cazul unui Congres democrat.

Chiar dacă o Curte Supremă conservatoare, o treime dintre membrii acesteia fiind numiți de Trump, ar rămâne independentă, aceasta ar avea o putere limitată de a aplica hotărârile sale împotriva unui președinte renegat, creând potențialul unei crize constituționale de genul celei pe care America nu a mai văzut-o de la sfârșitul Războiului Civil. Natura descentralizată a sistemului american ar rămâne o contrapondere la disfuncțiile de la Washington, în măsura în care un guvern federal mai slab ar delega puterea către state și ar permite dezvoltarea unei piețe libere de strategii politice și economice concurente.

Mediu de afaceri și de investiții divizat

Reversul acestei descentralizări este că statele roșii și albastre ar continua să se polarizeze tot mai mult, nu doar în ceea ce privește politica, ci din ce în ce mai mult în ceea ce privește persoanele pe care le atrag pentru a locui, a face afaceri și a investi. Acest lucru ar crea un mediu de afaceri și de investiții fracturat, în care companiile ar avea dificultăți de a se orienta, deoarece politicile și reglementările diferă de la un stat la altul, iar alegerea locației lor devine o declarație politică implicită.

Companiilor străine le va fi mai greu să înțeleagă geografia politică a Americii și vor petrece mai mult timp încercând să intre în grațiile aparatului politic al lui Trump. Relațiile în cadrul guvernului federal – și în special cu republicanii care sunt „urechea” lui Trump – ar deveni esențiale pentru guvernele străine, chiar mai mult decât au fost în primul mandat.

Iar investitorii vor vedea probabil oportunități masive în industriile dereglementate, dar vor deveni din ce în ce mai îngrijorați de situația bugetară americană. Oricât de pozitiv ar vedea piețele politicile sale concrete, o a doua președinție Trump – cu toate tendințele sale autoritare și mercantile – ar dăuna grav democrației americane.

De asemenea, ar începe să ridice întrebări fundamentale cu privire la stabilitatea pe termen lung a SUA ca destinație de investiții, la fiabilitatea promisiunilor sale financiare, la credibilitatea angajamentelor sale față de partenerii străini și la durabilitatea rolului său de pivot al ordinii globale de securitate.