Armata rusă, împotmolită la porțile Kievului. Vladimir Putin, tot mai aproape să piardă războiul? China ar putea schimba tactica

După ce armata rusă nu a mai reușit să avanseze deloc în ultimele zile pe niciunul din cele trei fronturi deschise în Ucraina, experții militari sunt de părere că, în actuala dinamică, nu va mai fi mult până când forțele ruse vor fi nevoite să treacă de la un război ofensiv la unul defensiv.

Armata rusă împotmolită la poarta Kievului

Luni, potrivit raportării zilnice pe care o face Institute of War, trupele ruse nu au reușit decât să avanseze puțin în regiunea Luhansk, din estul Ucrainei, fără a dezvolta alte operațiuni ofensive fie în apropierea Kievului sau oriunde altundeva pe cele trei fronturi deschise. Cel mai îngrijorător aspect pentru Moscova pare a fi faptul că, cele două coloane armate, ce s-au apropiat chiar și până la 20 de kilometri de Kiev, nu au mai reușit niciun progres semnificativ în ultimele patru zile.

„Forțele ruse au efectuat mai multe atacuri limitate la nord-vest de Kiev, încercând fără succes să instaleze un pod peste râul Irpin. Forțele ruse nu au efectuat operațiuni ofensive la est de Kiev și au continuat să acorde prioritate îmbunătățirii logisticii și întăririi unităților de luptă. Forțele ruse par să nu poată concentra puterea de luptă necesară pentru a relua operațiunile ofensive majore spre Kiev în cursul acestei săptămâni, în ciuda mai multor pauze operaționale pentru reconstituirea forțelor”, a transmis luni seară, Institute of War în analiza zilnică asupra evoluției războiului din Ucraina.

Sursa citată precizează că nici pe axa secundară, dinspre Sumî, de atac asupra Kievului, forțele ruse nu au întreprins acțiuni ofensive, fapt constatat pentru a patra zi consecutivă. Statul Major al armatei ucrainene a transmis luni că forțele ruse din această coloană „s-au mutat într-o poziție defensivă” în ultimele 24 de ore, principalul scop fiind reaprovizionarea. În plus, potrivit ISW, contra-atacurile și operațiunile desfășurate de trupele ucrainene în nord-estul țării amenință efortul logistic și liniile de comunicații ale armatei ruse, ceea ce înseamnă că o obligă să desfășoare din trupele destinate ofensivei asupra Kievului pentru apărarea acestora. În fapt, cu o zi înainte, raportul celor de la ISW punea chiar la îndoială capacitatea armatei ruse de a desfășura un atac asupra Kievului în următoarea perioadă.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

„Dacă această estimare este corectă, iar informațiile indică faptul că rușii nu au nici măcar forțele necesare pentru a înconjura Kievul, ca să nu mai vorbim de capturarea orașului, atunci are implicații semnificative pentru restul acestui război. Rușii vor trebui să încerce o nouă comasare de trupe în jurul Kievului, în timp ce ucraineni își continuă pregătirile defensive. Va însemna, de asemenea, un lung bombardament asupra orașului, sigur, dacă armata rusă reușește acest lucru.

Însă acest lucru arată că strategia rușilor este în criză. Par să încerce un număr prea mare de operațiuni diferite în locuri diferite, fără însă să fie capabili să desfășoare o forță semnificativă și bine aprovizionată în niciunul din ele. Ceea ce vedem este o catastrofă strategică gata să se întâmple: un avans asupra Kievului, o încercare de a cuceri orașul Sumî, bombardamentul continuu asupra Harkovului, asediul Mariupolului, o încercare de a ataca Odessa și chiar Dnipro. În niciun caz nu pot reuși toate aceste operațiuni simultan”, este de părere Phillips OBrien, profesor de studii strategice la Universitatea St. Andrews.

De altfel, fostul comandant al trupelor americane din Europa, generalul Ben Hodges, susține că aliații trebuie să accelereze procesul de înarmare al armatei ucrainene, pentru că armata rusă se apropie de punctul culminant în care nu va mai putea susține operațiuni ofensive, și va trebui să treacă în defensivă.

„Forțele ruse vor culmina în următoarele zece zile dacă menținem presiunea asupra lor. Au probleme cu numărul trupelor și cu lipsa muniției. Trebuie să accelerăm ajutorul militar pentru Ucraina, să poată distruge artileria și rachetele de croazieră lansate de ruși. Acum este momentul să apăsăm pedale de accelerație”, a scris generalul american pe Twitter.

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

„Așa cum arată toate informațiile, inclusiv cele oferite de Pentagon, fronturile deschise de armata rusă în nord, est și în sud au ajuns într-un punct mort. Unde nu au fost învinși în lupte de către armata ucraineană nu au putut să-și continue înaintarea din cauza problemelor logistice. În niciunul din aceste fronturi armata rusă nu a reușit să-și atingă obiectivele militare. Desfășoară misiuni ofensive în regiuni diferite din Ucraina, fără însă a căuta un scop comun al acestora. Campania Rusiei, dacă nu a ajuns deja, este pe punctul de a culmina, adică sunt în punctul în care nu mai pot continua atacul și trebuie să intre într-o poziție defensivă”, este de părere și generalul (r) american Mick Ryan.

Gestul președintelui Vladimir Putin de a trimite 16.000 de mercenari din Siria pe frontul din Ucraina a fost interpretat ca o confirmare a lipsurilor uriașe cu care se confruntă armata rusă, în special în condițiile în care deja 90% din forțele comasate la granița Ucrainei au fost mobilizate în teatrul de război.

Profesorul Armand Gosu este de părere că în maxim două-trei săptămâni dinamica acestui conflict se va schimba radical.

„Această fază de maximă intensitate a operațiunilor se va încheia nu peste mult timp, poate 2-3 săptămâni. Cel târziu la mijlocul lunii aprilie. Spun asta pentru că toate efectivele militare, undeva în jur de 180-190.000 de oameni, masate la frontiera cu Ucraina, participă astăzi la lupte. Chiar dacă Rusia va aduce mercenari din Siria și Serbia, ea nu va reuși să crească prea mult presiunea. Pierderile rusești, în morți și răniți, sunt foarte mari”, a declarat istoricul Armand Gosu într-un interviu publicat pe platforma Contributors.

„Ucraina va câștiga războiul”

Mai mult, istoricul Armand Gosu este de părere că soarta războiului pare a fi deja decisă în favoarea Kievului.

„Putin va încerca să mimeze o victorie, pe care s-o vândă publicului intern și establishment-ului de la Moscova. Va prezenta concesiile pe care le smulge lui Zelenski drept o mare victorie. Dar și el și generalii lui vor înțelege că armata rusă măcinată de corupție și incompetență nu e instrumentul care să-i permită o revanșă istorică în fața NATO. Cred că Ucraina nu mai poate scăpa din mână victoria, oricâte rachete și obuze ar mai trage armata rusă. Poate aviația rusă să facă covor de bombe ca în Groznâi. Cu orice bombă care explodează, rușii nu vor face decât să crească determinarea ucrainenilor de a lupta.

Elita de la Kiev a câștigat mai întâi războiul pentru mintea oamenilor. Război pe care Putin l-a pierdut fără drept de apel. Ucrainenii au luptat cu arma în mână și au murit pentru valorile în care cred. Ei luptă și mor pentru valorile lumii libere. Prin asta au intrat pe poarta principală în istoria mare a lumii. Suntem contemporanii unor evenimente importante. Suntem martorii consolidării unei mari națiuni”, a mai spus Armand Gosu.

Celebrul filosof și politolog american, Francis Fukuyama, susține, într-un eseu publicat zilele trecute, că armata ucraineană se îndreaptă spre o victorie totală împotriva Rusiei și sublinia că prăbușirea armatei ruse nu va fi una lentă, cauzată de un război de uzură, ci mai degrabă „bruscă și catastrofală”.

„Rusia se îndreaptă către o înfrângere totală în Ucraina. Planificarea rusă a fost incompetentă, bazată pe o presupunere greșită că ucrainenii erau în favoarea Rusiei și că armata lor se va prăbuși imediat după invazie. Mai degrabă, soldații ruși au adus cu ei uniforme pentru parada victoriei de la Kiev, decât muniție și rații alimentare suplimentare. În acest moment, Putin și-a angajat cea mai mare parte a întregii sale armate în această operație – nu există rezerve vaste de forțe la care să le poată apela pentru a le implica în luptă. Trupele ruse sunt blocate în afara orașelor ucrainene, unde se confruntă cu probleme uriașe de aprovizionare și atacuri ucrainene constante.

Prăbușirea forțelor ruse va fi mai degrabă bruscă și catastrofală, decât să se producă lent printr-un război de uzură. Armata va ajunge într-un punct în care nici nu va mai putea fi aprovizionată și nici retrasă, iar moralul se va evapora. Acest lucru este cel puțin adevărat în nord. Rușii se descurcă mai bine în sud, dar acele poziții vor fi greu de menținut dacă nordul se prăbușește”, a scris cunoscutul profesor american.

China, prinsă în capcană alături de Rusia

Într-un editorial recent, miliardarul american George Soros îl numea pe liderul chinez Xi Jinping drept complicele lui Vladimir Putin în invadarea Ucrainei. Pactul semnat de cei doi lideri la începutul lunii februarie, cu 20 de zile înainte de declanșarea invaziei, pare să fi fost asigurarea căutată de Vladimir Putin că Rusia nu va fi complet izolată pe scena globală. Și, în fapt, China, deși a cerut evitarea unui dezastru umanitar, nu a criticat deloc Moscova pentru războiul declanșat împotriva Ucrainei, mai mult, s-a și ferit în a numi invazia un act de război.

Duminică, ministrul de finanțe rus anunța că aproape jumătate din rezerva de război a Rusiei de circa 650 de miliarde de dolari este blocată din cauza sancțiunilor occidentale și că spera ca Beijingul să rămână un partener economic de nădejde pentru Moscova. În aceeași zi însă, consilierul pentru probleme de securitate națională a președintelui Biden, Jake Sullivan, declara că „vor exista consecințe” pentru China în cazul în care ajută Moscova să ocolească sancțiunile economice ce o vizează.

Mai mult chiar, în aceeași seară, importante publicații occidentale, precum Financial Times sau New York Times, scriu, citând surse din administrația Biden, că Moscova a cerut ajutor militar din partea Chinei pentru a putea continua invazia din Ucraina. Dacă Beijingul a mizat pe faptul că ar avea cel mai mult de câștigat rămânând neutră în acest nou Război Rece dintre Rusia și Occident, așa cum remarcau mai mulți analiști, momentul până în care China poate rămâne neutră pare să fi sosit.

„Dacă Xi acceptă solicitarea lui Putin, China ar intra într-un război proxy cu SUA și statele NATO care susțin Ucraina. Această decizie ar putea semna sfârșitul sistemului economic globalizat care a alimentat ascensiunea extraordinară a Chinei în ultimii 40 de ani.

Rusia și China împărtășesc o ostilitate profundă față de puterea globală a Americii. Dar ele au abordat rivalitatea lor cu SUA în moduri foarte diferite. China își poate permite să joace un „joc lung”, bazându-se pe puterea sa economică pentru a schimba echilibrul global de putere. Dar Rusia, într-o poziție economică mai slabă, a pariat pe forța brută în Ucraina. Pariul lui Putin amenință acum jocul lung al Beijingului”, a scris în Financial Times, influentul editorialist Gideon Rachman.

În opinia acestuia, un război scurt și încununat cu succes al Rusiei i-ar fi convenit de minune Chinei, și ar fi dat crezare narativului despre puterea în declin a Statelor Unite. În schimb însă, ce a reușit Putin să facă este să revitalizeze NATO și să arunce în aer calculele liderului de la Beijing. „Decizia lui Xi de a-l susține pe Putin pare acum o greșeală strategică, pentru că este greu să joci pe termen lung atunci când te legi de gât cu un jucător nesăbuit”, a mai scris Rachman.

În fapt, a doua zi după ce în presă au apărut informațiile cu privire la cererea de ajutor din partea Moscovei, acțiunile companiilor chineze au suferit pierderi de 2,1 trilioane de dolari. Companiile chineze de pe bursele din SUA au suferit pierderi de 72% iar bursa din Hong Kong a avut cea mai proastă zi de la criza financiară din 2008.

În fapt, cu câteva zile înainte, una din cele mai importante voci din China, profesorul Hu Wei, scria într-o analiză că opțiunea strategică a Beijingului este să scape cât mai repede posibil din alianța cu Putin. În opinia acestuia, chiar și în cazul unei victorii militare în Ucraina, oricât de puțin probabilă pare ea, Rusia lui Putin va fi slăbită în fața unității Occidentului, iar pentru China neutralitatea nu doar că nu mai poate fi susținută, dar este și o poziție pierzătoare.

„China nu poate rămâne legată de Putin și trebuie taie această legătură cât mai curând posibil. Legea politicii internaționale spune că „nu există aliați veșnici sau dușmani perpetui”, dar „interesele noastre sunt eterne și perpetue”. În circumstanțele internaționale actuale, China poate continua doar apărându-și propriile interese, alegând cel mai mic dintre cele două rele și renunțând povara Rusiei cât mai curând posibil.

Puterea Occidentului va crește semnificativ, NATO va continua să se extindă, iar influența SUA în lumea non-occidentală va crește. După războiul ruso-ucrainean, indiferent de modul în care Rusia își va realiza transformarea politică, va slăbi foarte mult forțele anti-occidentale din lume. Scena de după răsturnările sovietice și orientale din 1991 se poate repeta: teoriile despre „sfârșitul ideologiei” pot reapărea și tot mai multe țări din lumea a treia vor îmbrățișa Occidentul. Occidentul va deține mai multă „hegemonie” atât în ceea ce privește puterea militară, cât și în ceea ce privește valorile și instituțiile”, scrie profesorul Hu Wei care subliniază că Beijingul nu trebuie să riște un scenariu în care va deveni izolat pe scena internațională din cauza alianței cu Vladimir Putin.