Augustin Zegrean nu crede în succesul sesizării CCR pe tema moțiunii. „Ce să zică Curtea? Că semnăturile sunt false sau nu? Nu-i treaba ei”

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, crede că șansele ca sesizarea depusă de către Guvern la CCR privind moțiunea de cenzură a USR-PLUS și AUR nu are șanse de reușită.

Pe de altă parte, Zegrean a afirmat, într-o declarație pentru FANATIK, că Ludovic Orban a trimis moțiunea la plen invocând în mod eronat jurisprudența Curții Constituționale, neexistând o decizie CCR care să statueze că președinții Camerelor Parlamentului ar fi obligați să pună pe ordinea de zi textul moțiunii și fără acordul Birourilor Permanente.

Decizia 1525 din 2010 a CCR care a fost invocată de către Orban se referă la cu totul o altă speță, în care președintele Senatului a încercat să blocheze asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul Legii educației. În consecință, judecătorii Curții au reglementat o cu totul altă situație decât cea din momentul de față.

Orban a invocat o decizie CCR fără legătură cu situația actuală

În toamna anului 2010, guvernul condus de către Emil Boc și-a asumat răspunderea pe Legea educației, care a fost astfel adoptată fără să mai fie supusă dezbaterii și votului în Parlament. Constituția permite această procedură dând în schimb Parlamentului posibilitatea de a depune o moțiune de cenzură, imediat după asumare. După asumarea efectivă a răspunderii, președintele Senatului, pe atunci Mircea Geoană, a refuzat să supună dezbaterii în plen moțiunea de cenzură inițiată anterior și a cerut Guvernului să retragă din parcursul legislativ Legea educației, întrucât un proiect de lege similar se afla deja pe agenda Parlamentului.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

În mod cumva surprinzător, Guvernul a reclamat faptul că moțiunea de cenzură nu este supusă votului pentru că astfel procedura asumării nu ar fi fost finalizată, iar Legea educației nu ar fi intrat în vigoare. În sesizarea depusă de guvernul Boc la CCR era reclamat în primul rând faptul că este blocat dreptul Executivului de asumare a răspunderii, nu cel de depunere a moțiunii de cenzură.

Ludovic Orban a invocat un paragraf din decizia de acum 11 ani care l-ar fi obligat să trimită textul moțiunii de cenzură la plen însă acesta era scos din context. „Împiedicarea prezentării şi refuzul de a dezbate o moţiune de cenzură deja depusă sunt contrare Constituţiei, întrucât acest lucru ar echivala cu eliminarea posibilităţii opoziţiei parlamentare de a cenzura şi controla deciziile guvernamentale de angajare a răspunderii”, este pasajul citat de președintele PNL.

Însă nu cu mult înainte de acest pasaj, un altul arăta clar că decizia viza doar situația în care procedura de asumare a răspunderii nu este finalizată: „Parlamentul nu are competenţa de a împiedica Guvernul să ia decizia angajării răspunderii; de asemenea, odată luată această decizie, Parlamentul nu poate împiedica Guvernul să continue procedura în cauză, întrucât s-ar ajunge la situaţii inadmisibile în care un guvern minoritar să nu îşi poată angaja niciodată răspunderea, ceea ce încalcă în mod flagrant art.114 din Constituţie. De asemenea, nici Guvernul nu îşi poate retrage cererea de angajare a răspunderii fiind un act irevocabil al său.”

În opinia lui Augustin Zegrean, judecător la CCR când decizia 1525 a fost adoptată, aceasta nu poate fi invocat în cazul de față. „Este imposibil să fi spus vreodată Curtea „trimite moțiunea fără hotărârea Birourilor Permanente”. Este obligatoriu să se parcurgă toți pașii, dar nu cu încălcarea legii”, a comentat Augustin Zegrean, pentru FANATIK.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Augustin Zegrean: „Nu știu pe ce temei se sprijină sesizarea”

Pe de altă parte, Zegrean a precizat că a fost nerespectat termenul de cinci zile între depunerea moțiunii și citirea ei în plen. Acest lucru ar reprezenta o încălcare a legii, în cazul de față Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, însă nu ar reprezenta o încălcare evidentă a Constituției pentru că aceasta stipulează doar că între citirea moțiunii în plen și votarea ei nu pot trece mai mult de trei zile.

„Nu există nicio sancțiune pentru nerespectarea termenului de 5 zile. Nu este prima oară când nu se respectă, este așa un termen mai mult de recomandare care nu este prevăzut în Constituție, ci în Regulamentul ședințelor comune. Ei cam fac abstracție de termene și regulamente, mă rog, dar să dai vina pe Curtea Constituțională este incredibil”, a spus Zegrean.

În schimb, nici încercarea guvernului Cîțu de a bloca moțiunea de cenzură a USR-PLUS nu i se pare fostului președinte al CCR ca având șanse de succes. „Eu cred că nu pentru că nu știu pe ce temei se sprijină. Curtea ce poate să zică? Că-i bine sau că nu-i bine sau că semnăturile sunt false ori nu-s false? Nu face Curtea așa ceva, chestiile astea că nu-i treaba ei. Dacă ei consideră că sunt semnături false nu au decât să facă denunțuri penale. Dacă ai o semnătură despre care știi că este falsă și ai pus pe lista aceea este uz de fals”, a mai spus Zegrean.