AUR vrea ca un sfert din Parlament să fie ales în străinătate. Cum motivează partidul lui George Simion această măsură

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a inițiat un proiect de lege care ar mări substanțial numărul de mandate de parlamentar alocate diasporei, iar acest lucru ar avea, în cazul adoptării sale, un impact major asupra configurației viitorului Parlament.

Diaspora ar urma să aibă 120 de parlamentari

Problema proiectului de lege este că se bazează pe un calcul cel puțin discutabil în ce privește numărul de români care se află peste hotare.

În momentul de față, în circumscripția electorală nr. 43, rezervată românilor care votează în afara granițelor naționale, sunt aleși doi senatori și patru deputați. Însă AUR vrea ca la alegerile următoare, în secțiile de votare din străinătate să fie desemnați nu mai puțin de 37 de senatori și 83 de deputați. Asta ar însemna 27% din numărul mandatelor din Senat și 25% din cele din Camera Deputaților.

Cei de la AUR au ajuns la acest calcul aplicând norma de reprezentare valabilă pentru circumscripțiile din țară. Astfel, un deputat este ales la 73.000 de locuitori, iar un senator la 168.000. Norma de reprezentare nu se aplică și în diaspora din cauza dificultăților legate de stabilirea numărului exact al românilor care se află, la un moment dat sau altul, în străinătate.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Însă inițiatorii au cerut o serie de date de la Ministerul Afacerilor Externe care, în martie 2022, le-a comunicat că numărul cetățenilor români rezidenți pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene este de 5.132.293.

„MAE face precizarea că acesta este numărul cetățenilor români pentru care s-au comunicat informații de către țările de reședință, existând multe state care nu au comunicat astfel de informații, în principal din cauza faptului că nu au o astfel de evidență, precum și a faptului că există și cetățeni români care nu au obligația de înregistrare în statul de reședință”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne a precizat că numărul cetățenilor români care au domiciliul în străinătate este de 908.454. Astfel ar rezulta un număr cumulat de 6.034.747 cetățeni români aflați dincolo de hotare. Inițiatorii au împărțit acest număr la norma de reprezentare și astfel au 37 de senatori și 83 de deputați care ar trebui aleși în diaspora.

Parlamentul ar urma să aibă aproape 600 de membri

În expunerea de motive nu sunt însă prezentate informații esențiale. Anume nu este argumentat de ce ar trebui adunat numărul rezidenților care apar în statisticile altor țări cu cel al persoanelor care au domiciliul acolo, întrucât românii cu domiciliul în străinătate au automat și rezidență.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

În al doilea rând, criteriul rezidenței riscă să fie irelevant în stabilirea mandatelor care ar reveni diasporei întrucât perioadele de rezidență pot varia foarte mult, în multe cazuri fiind doar de câteva luni. Astfel, există riscul să se ajungă de la subreprezentarea actuală a românilor din diaspora în Parlament la o suprareprezentare prin comparație cu cei care trăiesc în România.

Apoi o asemenea măsură ar duce la un număr de parlamentari și mai mare decât cel din momentul de față, care este de 137 de senatori și 332 de deputați. Cum românii cu domiciliul în România vor fi în continuare luați în calcul la norma de reprezentare, alocarea unui număr suplimentar de mandate pentru diaspora va face ca viitorul parlament să aibă 172 de senatori și 411 deputați. Asta în condițiile în care la referendumul din 2009, românii s-au pronunțat pentru un parlament de 300 de membri, iar opinia lor este ignorată de 13 ani încoace.

Pe lângă considerentele de ordin statistic, este puțin probabil ca actuala propunere să fie acceptată de majoritatea parlamentară de acum. Intențiile celor de la AUR nu sunt neapărat legate de o reprezentare mai bună a diasporei, ci de faptul că ar avea șansa unui scor mai bun la următoarele alegeri parlamentare.

Un dezastru pentru PSD și UDMR

În 2020, AUR s-a clasat pe locul 3 în opțiunile de vot ale diasporei, obținând 24,9% din voturi atât pentru Senat, cât și pentru Camera Deputaților. Pe primele două poziții s-au clasat USR, cu 29,5%, respectiv 29,3%, și PNL ce a obținut 25,8% la Senat și 25,6% la Cameră. USR ar fi și el un partid net avantajat de măsură suplimentării mandatelor în diaspora, pe când liberalii ar avea un scor asemănător celui din țară.

Însă pentru două partide, un număr mai mare de parlamentari în diaspora ar putea avea consecințe catastrofale. În primul rând, este vorba de PSD care niciodată nu a fost popular printre românii din străinătate, iar la ultimele alegeri a obținut cu puțin peste 3%. Dacă 120 de parlamentari ar fi aleși în străinătate la următoarele alegeri, asta ar însemna că vor pierde scrutinul în fața partidelor de dreapta.

Dezastrul ar fi și mai mare pentru UDMR care, de altfel, s-a opus constant acordării unor mandate, chiar și într-un număr mic, pentru românii din diaspora. Asta pentru că participarea la vot a etnicilor maghiari cu cetățeni română aflați în străinătate este extrem de redusă, sub 1%. Creșterea ponderii diasporei ar face ca UDMR să nu mai depășească pragul electoral de 5%, necesar accederii în Parlament.