Aurică Beldeanu, interviu exclusiv la 70 de ani! „N-aveai voie să câștigi campionate. La București se făceau cărțile”

Aurică Beldeanu, fostul mare fotbalist al „Craiovei Maxima”, ” a vorbit pentru FANATIK despre cum l-a afectat moartea lui Ilie Balaci, despre regretele din cariera de fotbalist, a demontat mitul că nu a vrut să tragă la poartă la Leeds, a povestit cum se făceau deplasările pe vremea sa, dar a avut și cuvinte de laudă la adresa lui Mihai Rotaru.

„Vulpea” împlinește 70 de ani pe 5 martie și continuă să fie activ. Beldeanu este observator LPF și are prilejul să urmărească de aproape fotbalul românesc. Din nefericire, legendarul fotbalist spune că nu vede deloc o îmbunătățire, iar mijlocașii de rafinament au dispărut.

Relațiile cu foștii coechipieri de la Universitatea Craiova au rămas la fel de bune ca în vremurile când „studenții” craioveni făceau lege în campionatul României, dar și pe plan extern. Sezonul 1982-1883 din Cupa UEFA a rămas în istorie.

Aurică Beldeanu, la 70 de ani. Legenda „Craiovei Maxima” și marele său regret: „Nu am jucat la niciun Mondial, deși am avut șansa de trei ori”

Bună ziua, domnule Beldeanu, La Mulți Ani și multă sănătate! Cum vă simțiți la împlinirea vârstei de 70 de ani! 

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

– Mulțumesc. Cum să mă simt, tati? Ca la 20 de ani, vorba aceea. Mă simt bine. Privesc cu încredere spre viitor, mă uit cu mânie spre trecut (râde). Glumesc, știți cum se spune.

Faceți o vârstă frumoasă, rotundă. 

– Da, tati, da. Cu bune și rele, dar mai mult bune. Încă mă simt util societății, spun eu.

 Când vă uitați în spate, aveți vreun regret? 

– Nu, nimic pentru nimic în lume. Acelea au fost vremurile, sunt mândru că am luat două campionate și patru trofee ale Cupei României cinstite, subliniez, cinstite! Nu mulți fotbaliști se mândresc cu treaba asta. Înțelegi ce vreau să spun..

Știu că erați observator LPF și a fost problemă la un moment dat.

– Încă sunt observator, îmi continui activitatea. A fost o problemă, dar s-a revenit și sunt din nou observator. Mă duc luni la FC Argeș cu Poli Iași.

„Am amintiri destule, frumoase, plăcute, cu șprițuri…”

Aveți amintiri plăcute legate de fotbal.

– Absolut, am fost echipa care am deschis porțile pe plan european, pentru Steaua, Dinamo..Îți dai seama, noi am fost primii. Am ajuns în semifinalele Cupei UEFA. Am amintiri destule, frumoase, plăcute. Vorba aia… și cu șprițuri…

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Cred că acela este un regret, că nu ați ajuns în finala competiției…

– Așa… regret în ghilimele. Asta e, asta e viața, tati. Nu a fost să fie. Am avut 1-0, ascendent moral și nu a fost să fie, din păcate.

 Ce meci v-a rămas în minte pe lângă semifinala Cupei UEFA?

– Meciul egal de pe „Wembley”, cu echipa națională. Da, domnule, regretul meu cel mai mare este că nu am participat la niciun Campionat Mondial cu echipa națională. Din 1974… ar fi trebuit să fim la participăm la trei Mondiale. În 1974, ne-a bătut RDG-ul și nu ne-am calificat. Am luat bătaie la ei, 0-2, am ratat calificarea „la mustață”. La fel s-a întâmplat și în 1978, eram în lot și sunt sigur că-l prindeam pentru Argentina. În 1982, am fost aproape. Am luat Angliei trei puncte și nu ne-am calificat. Acesta este regretul meu. Am avut trei șanse uriașe de a merge la Cupa Mondială și nu am participat deloc. Sperăm acum ca generația asta să meargă, dar e greu.

„Am avut o cumpănă la moartea lui Ilie Balaci. A fost șansă”. De ce Universitatea Craiova nu a câștigat mai multe campionate: „La București se făceau toate cărțile”

 La Universitatea Craiova era o mare familie, din ce știu. Vă întâlneați periodic. 

– Am rămas prieteni, cum să nu. Discutăm des, ne întâlnim. Vorbesc cu Geolgău, Țicleanu, Cămătaru, cu Ungureanu, Negrilă, cu Silvică Lung. Suntem prieteni, nu au existat probleme între noi.

 Știu că ați fost foarte afectat de decesul lui Ilie Balaci..

– Da… cu Ilie Balaci. Am avut și cumpăna aia, dar mă simt bine acum. A fost o șansă să pot să descopăr problemele. Cu treaba aia s-a declanșat problema mai repede, nu o știam. Viața nu știi ce îți oferă. Nu a fost canceroasă, asta a fost șansa mea. Dacă era… nu mai făceam nimic și era grav. Acum nu mai am treabă. Mai trăiesc și eu vreo 20 de ani (râde).

 Aveați petreceri cu „Craiova-Maxima”?

– Da, au fost multe petreceri. Cum să spun, mai ales după evenimente, victorii, botezuri, nunți. A fost o perioadă frumoasă. Fetele erau frumoase și educate în acea vreme. Aud puștoaice tinere care vorbesc urât acum, mă deranjează la această vârstă.

 Putea Universitatea Craiova să câștige mai multe campionate? 

– Absolut, absolut, dar ce să îi faci? Ne-am mulțumit și cu puțin. Au fost și situații delicate. Nu prea aveai voie să câștigi campionate. Noi eram susținuți de Ștefan Andrei (N.r. Ministrul de Externe din acea vreme), era singurul care era cu noi. Steaua și Dinamo erau mai puternice, din toate punctele de vedere. Aveau și arbitrii, cum să spun, la București se făceau toate cărțile. Acolo se dădea ora exactă.

Laude pentru Mihai Rotaru: „Nu este deloc naiv și se pricepe foarte bine la fotbal”

Cum o vedeți pe Universitatea Craiova acum?

– Auzi, eu nu prea vreau să vorbesc de Craiova, e bine că suntem acolo în față, pe locul trei. Am încredere că lucrurile se vor desfășura normal. Eu zic că domnul Rotaru este un mare conducător, a luat echipa așa cum a luat-o și a dus-o în față. Se vorbește din nou de fotbal frumos și de o echipă frumoasă.

Am auzit de mai multe ori că Mihai Rotaru se pricepe la fotbal. Cum îl vedeți?

– Să știți că se pricepe la fotbal. Domnul Mihai Rotaru nu este deloc naiv și este și un bun organizator, asta am observat, e un lucru fantastic, contează mult.

V-am mai văzut la meciuri, veniți să vedeți echipa de suflet. Vi se pare că seamănă cineva cu Aurică Beldeanu fotbalistul?

– Vin la meciuri, cum să nu. Atunci când sunt invitat, de ce să nu accept invitația. Nu văd pe nimeni care să semene cu mine. Să-ți spun cinstit, mie nu-mi plac mijlocașii din fotbalul românesc. Nu mai sunt mijlocași, să dribleze, să facă o superioritate numerică, să tragă și ei la poartă de la distanță, 20-30 de metri. Pase laterale și înapoi, nu își asumă responsabilitate și nu e bine deloc. Eu mai driblam, mai făceam ceva. Făceam combinații cu vârful de atac. În ziua de astăzi nu se mai întâmplă acest lucru, să zicem că se întâmplă rar.

„Craiova Maxima” mergea cu microbuzul de muncitori. Mitul că nu a vrut să tragă la poartă în meciul cu Leeds United: „Dacă nu încerci, nu reușești”

 Golul de la Leeds v-a rămas în cap, acel șut extraordinar..

– Bineînțeles, mai glumesc eu și spun că am vrut să trag în tribună și s-a dus mingea în vinclu. Am fost chitit să trag la poartă, a fost instinctul de fotbalist. Dacă nu încerci să tragi, nu reușești nimic. În fine, ei o să spună că pe vremea noastră se juca altceva, dar dacă te uiți la meciurile noastre vezi combinații, scheme. Ei ce să zică..

 Ei au și condiții foarte bune acum…

– Absolut, nu se pune problema. Păi ce, noi mergeam cu o cursă de ducea muncitorii la Combinat. Să fie sănătoși, nu îi invidiez, mă bucur că au aceste condiții, dar să mai joace și fotbal.

Aurică Beldeanu este unul dintre cei mai importanți jucători care a îmbrăcat vreodată tricoul Universității Craiova. A ajuns în 1976 la echipa din Bănie, din liga a doua, de la CSM Reșița. A jucat timp de nouă ani la Știința.

• 354 de apariții și 78 de reușite în prima ligă are Aurică Beldeanu
• 19 selecții are „Vulpea” la echipa națională

• (P) Cota BETANO pentru U Craiova– FC Botoșani: 2,15 este cota pentru „peste 2,5 goluri”. Vezi aici toate cotele