La câteva zile după ce Ferenc Kalmar, co-președintele ungar al Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale a cerut ca România să acorde autonomie minorităților, un alt oficial maghiar aduce în prim-plan acest subiect.
Marți, la o lansare de carte care a avut loc la Budapesta, Katalin Szili, însărcinatul prim-ministrului ungar Viktor Orban în chestiuni de autonomie transfrontalieră a declarat că Declaraţia de la Cluj, document prin care a fost formulată prima cerere de autonomie a maghiarilor din Transilvania, este de actualitate şi în prezent, scrie site-ul Hirado.hu.
La evenimentul din Capitala Ungariei, Szili a citat pasaje din Declaraţie. În acest document se afirmă, printre altele, că cetățenii de origine maghiară din România nu doresc să se desprindă sau să emigreze de pe meleagurile natale, dar nici nu doresc să se asimileze în naţiunea română.
Conform presei din statul vecin, Katalin Szili a punctat faptul că Declaraţia, adoptată la data de 25 octombrie 1992, care abordează problema naţională, poate fi considerată chiar un crez al maghiarilor din Transilvania.
Szili spune că, prin prisma valorilor universale naţionale şi minoritare pe care le conţine, poate fi şi un manifest pentru orice altă comunitate maghiară din afara graniţelor Ungariei, din Bazinul Carpatic.
”Din păcate, putem menţiona şi experienţe amare ale minorităţilor naţionale şi evenimente tragice din trecutul recent, atât în lume, cât şi în regiunea noastră.
Aşadar, problema minorităţilor naţionale a reprezentat provocări politice şi sociale serioase nu doar în anii ’90, şi nu doar în România, ci chiar şi astăzi”, a explicat oficialul de la Budapesta.
Pe 20 octombrie, Ferenc Kalmar, co-președintele ungar al Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale, a cerut ca România să acorde autonomie și drepturi colective pentru minoritatea maghiară, scrie G4Media.
Daniela Gîtman, secretar de stat în MAE și co-președintele român al Comitetului de Specialitate, a refuzat cererea, anunțând că România respectă deja toate convenţiile europene obligatorii.
Reprezentanții celor două state au avut o întâlnire la București în această lună. Ei au convenit să coopereze pe baza Tratatului de Înțelegere, Cooperare și Bună Vecinătate între România și Ungaria semnat la Timișoara în 16 septembrie 1996, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe.