Bancherul Răzvan Temeșan a fost agent SIE. De numele lui se leagă devalizarea Bancorex, de la mijlocul anilor ’90

De numele lui Răzvan Temeșan se leagă primul mare cutremur bancar din ultimii 30 de ani, în România. Considerat un geniul al finanțelor, recunoscut inclusiv de Mugur Isărescu, Temeșan a fost scos în cătușe din sediul Bancorex și acuzat de subminarea economiei naționale, în 1997. Doi ani mai târziu, cea mai mare bancă de stat din România s-a prăbușit sub povara creditelor nerambursabile sau ilegale în valoare de 2,4 miliarde de dolari, ceea ce reprezenta 7% din produsul intern brut. Ulterior, șeful băncii declara că ”peste 100 de personalități politice” au primit credite de la Bancorex.

Dosarul lui Răzvan Temeșan la SIE, clasificat pentru 30 de ani

Informații despre o posibilă apartenență a lui Răzvan Temeșan la un serviciu secret au existat încă de la începutul anilor 2000. O confirmare a venit recent, într-un demers al fiului bancherului, de reparare a memoriei și onoarei tatălui său.

Bogdan Șerban Temeșan a solicitat SIE documente și înscrisuri care să ateste că tatăl său a fost agent acoperit al serviciului de informații, însă instituția i-a comunicat, în 2021, că acestea sunt clasificate și că sunt considerate secrete de stat.

Fiul lui Temeșan nu s-a mulțumit cu răspunsul conducerii SIE și a introdus o acțiune pe rolul Curții de Apel București, prin are solicită asigurarea dovezilor. El și-a motivat cererea prin faptul că SIE ar putea să distrugă dosarul tatălui său, la ieșirea din termenul de clasificare. El a mai chemat în instanță MApN și Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin Administrarea Prezidențială.

Digi24.ro

Culturistul „cel mai monstruos din lume” a murit la numai 36 de ani. Avea o dietă supraîncărcată cu proteine

SIE a ”identificat” documente că șeful Bancorex a fost racolat în anul 1993

”În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat se impune a se avea în vedere faptul că raporturile dintre Temeșan Răzvan Liviu și pârâte s-au derulat sub incidenta dispoziţiilor legale privind secretul de stat: activitatea lui Temeșan Răzvan Liviu a avut caracter de secret de stat. Calitatea lui Temeșan Răzvan Liviu în cadrul pârâtei SIE a avut caracter de secret de stat”, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Prin administrarea probatoriului, Bogdan Temeșan a cerut judecătorilor să solicite informații privitoare la data încadrării, cea a trecerii în rezervă, gradul militar, gradul de soldă, etc, care reprezintă informații clasificate conform art. 17 din Legea 182/2002 – informații secrete de stat.

Drept răspuns, Serviciul de Informații Externe a comunicat că ”a identificat documente potrivit cărora Temeșan Răzvan Liviu a fost încadrat la data de 15.07.1993, înscrisuri clasificate la nivelul secret de stat, deci supuse unui termen de clasificare de 30 de ani, ar urma să expire la data de 15.07.2023.

Totuşi, documentele informaţiile clasificate necesare justei soluţionări a cauzei sunt atât cele conexe (acorduri de confidenţialitate, de remunerare, normative luate la cunoştinţă cu privire la soluţionarea diferendelor, mod de comunicare procesare a raporturilor dintre ofiţerul deplin acoperit pârâta SIE etc.), cât cele anterioare datei pretinsei încorporări, cu gradul de locotenent-colonel din 15.07.1993”.

Digisport.ro

Ion Țiriac: ”Din păcate, Mircea Lucescu a luat echipa națională”

Temeșan, eliberat din SIE, după ce a fost arestat

Câteva dintre documentele solicitate de fiul lui Răzvan Temeșan de la SIE sunt:

• toate înscrisurile privitoare la chemarea la ordin, încorporarea, aducerea în activitate a lui Temeșan Răzvan Liviu, perioada în care acesta s-a aflat în activitate, precum a tuturor datelor informaţiilor privitoare la cuantumul realitatea plăţii remuneraţiilor acestuia, inclusiv prezentarea acordului de confidenţialitate semnat a tuturor normelor şi procedurilor interne în raporturile instituţiei cu ofiţerii acoperiţi, pentru soluţionarea non-jurisdicţională a oricăror diferende;
• ordinul directorului SIE de trecere în rezervă a lui Temeșan Răzvan Liviu la data de 10.07.1997
• înaintarea la dosarul cauzei a prevederilor normative interne ce reglementează comunicarea cu personalul deplin acoperit, precum — în concret — dacă în decursul anului 1997 ofiţerul de legătură al lui Temeșan Răzvan Liviu a comunicat în mod corespunzător pârâtei SIE contestarea trecerii în rezervă verbal efectuată de către … modul cum pârâta SIE a gestionat aceste aspecte atât în fapt, cât juridic;

Fiul lui Temeșan a invocat o întâlnire între bancher și șeful SIE, în 2013

• obligarea pârâtei SIE să precizeze dacă lui Temeșan Răzvan Liviu i s-a comunicat trecerea sa în rezervă — în termenul legal — la vorbitorul Penitenciarului Jilava şi să facă dovada îndeplinirii acestei proceduri, respectiv; emiterea unei adrese Penitenciarului Jilava respectiv, Spitalului Penitenciarului Jilava, să comunice instanţei lista (inclusiv potrivit registrului confidenţial) persoanelor care au avut acces la … în perioada 09.07.1997 — 7.08.1997 (cu exceptarea avocaţilor a familiei);
• procesul-verbal întocmit cu ocazia întâlnirii dintre … Directorul SIE, dl. … ce a avut loc în intervalul 14.08.2013 — 20.09.2013, precum şi a tuturor aprobărilor, verificărilor, rapoartelor interne etc. efectuate de pârâtă, conform procedurilor interne ori prevederilor legale, privitoare la întâlnire în sine ori la poziţia exprimată de reprezentantul pârâtei SIE în cadrul respectivei întâlniri;
• registrele, rapoartele, aprobările, verificările etc. ce au stat la baza răspunsului scris comunicat reclamantului prin adresa nr. 39018/19.05.2021, precum procesul-verbal întocmit cu ocazia întâlnirii solicitate de Directorul Adjunct SIE, …-maior …, reclamantului, ce a avut loc la data de 04.06.2021 la sediul pârâtei SIE, precum a tuturor aprobărilor, verificărilor, rapoartelor interne etc. efectuate de pârâtă, conform procedurilor interne ori prevederilor legale, privitoare la întâlnire în sine ori la poziţia exprimată de reprezentantul pârâtei în cadrul respectivei întâlniri;

Răzvan Temeșan s-a deconspirat într-un interviu televizat

În 2014, Răzvan Temeșan a recunoscut că a fost agent acoperit al SIE, în perioada în care a a condus Bancorex. El a susținut că misiunea lui era să identifice conturile pe care România le avea în străinătate, și să le repatrieze.

„Activitatea mea s-a desfășurat în a descoperi banii ăştia, la banca română de comerţ exterior, în conturi ascunse şi la alte bănci din România. Zeci de milioane de dolari am adus. (…)

Am deranjat diverse persoane care erau interesate să treacă timpul şi să pună mâna pe banii ăştia. La început nu au ştiut cine a furnizat informaţiile de au rămas fără bani din moment ce eu am fost ofiţer sub acoperire desconspirat, normal, ştiu destule despre multă lume”, a declarat Răzvan Temeșan la Digi 24.

Directorul Bancorex nu a putut beneficia de pensie, după anii petrecuți ca agent acoperit

Într-un alt dosar, aflat pe rolul Tribunalului București, fiul lui Răzvan Temeșan solicită daune morale cauzate de DIICOT și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru modul în care au soluționat o plângere penală pe care tatăl lui a formulat-o în anul 2017, la adresa SIE.

Acuzațiile se refereau la ”falsificarea documentelor de dreptul muncii, ce a condus la imposibilitatea stabilirii drepturilor de asigurări sociale, corelativ cu prezumția legătură – constituită în baza unor prevederi incluse în protocole încheiate între SIE / entități din cadrul Ministerului Apărării Naționale (Casa Militară de Pensii București) și casele județene de pensii – dintre acordarea drepturilor de asigurări sociale de drept comun și acordarea drepturilor patrimoniale și a pensiei militare cuvenite cadrului militar deplin acoperit”.

Răzvan Temeșan a câștigat, post-mortem un proces cu CEDO

În iunie 2023, Răzvan Temeșan a câștigat, post mortem, al doilea proces împotriva României la CEDO (primul a fost câștigat în anul 2008). În 2017, el a introdus o acțiune prin care acuza imparțialitatea justiției române, după ce Curtea de Apel a respins cererea de reîncadrare într-o funcție de conducere la BCR (instituția bancară ce a preluat Bancorex) și acordarea salariilor restante. Anterior, instanțele de fond îi dăduseră câștig de cauză lui Temeșan, care urma să primească peste 4 milioane de dolari, pentru perioada în care fusese concediat de la Bancorex, pe baza unei decizii AGA care s-a dovedit nelegală.

După moartea lui Răzvan Temeșan, procesul a fost preluat de fiul său. Potrivit hotărârii CEDO, statul român trebuie să-i plătească acestuia daune morale de 6.000 de euro și chetuieli de judecată în valoare de 3.000 de euro.

Răzvan Temeșan a fost cercetat în 13 dosare penale, însă a fost achitat în toate. Cu toate astea, el a rămas cunoscut drept ”groparul Bancorex”. Răzvan Temeșan a decedat pe data de 8 octombrie 2020, după ce s-a îmbolnăvit de COVID-19.