Bani cheltuiți discreționar și blocaje în plăți, efectele ultimei ordonanțe a Guvernului. „E o situație fără precedent în istoria României”

Economiștii avertizează că ultima ordonanță de urgență, pregătită de Ministerul de Finanțe, pentru frânarea cheltuielilor în scopul de a ține în frâu deficitul bugetar până la finalul acestui an ar putea avea o serie de efecte negative în economie. Suspendarea plăților ar putea crea adevărate blocaje în economie, în condițiile în care companiile care au efectuat deja contracte publice nu își vor mai primi banii până la finalul acestui an. Cel mai periculos lucru însă, avertizează experții fiscali, stă în renunțarea la rectificarea bugetară și alocarea fondurilor din fondul de rezervă, o modalitate de cheltuire a banului public discreționară.

Pericolul blocajelor în economie

Deși pachetul măsurilor fiscale, ce cuprindea noi taxe dar și o serie de reduceri a cheltuielilor bugetare, doar ce a trecut de Curtea Constituțională, Guvernul pregătește o nouă ordonanță de urgență pentru limitarea cheltuielilor publice până la finalul acestui an. Scopul principal declarat este încadrarea în ținta de deficit de 5,5%, o țintă pe care autoritățile încă mai speră că va fi acceptată de Comisia Europeană. Astfel, potrivit actului legislativ pentru lunile noiembrie și decembrie nu vor mai fi încheiate contracte pentru bunuri și servicii, mobilier și servicii de întreținere, reparații curente, consultanță sau studii și cercetări. Mai mult, plățile pe aceste capitole în aceste luni vor fi limitate la media cheltuielilor lunare din acest an. Mai mult, sunt amânate plățile de către ANRP, drepturile salariale restante provenite prin hotărâri judecătorești.

Experții în fiscalitate sunt de părere că această prevedere va aduce la o reducere a cheltuielilor publice tocmai pentru că finalul de an este perioada în care sunt autoritățile publice, locale și centrale, au cheltuielile cele mai mari. „În primul rând, acest act vine și limitează cheltuielile de câte o linie, cum este cea cu bunurile și serviciile, și au introdus mențiunea că trebuie să folosească media anuală. Asta pentru că ceea ce se întâmpla de multe ori, în ultimele luni ale anului se cheltuiau destul de multe sume pentru tot felul de târguri, iluminat și alte achiziții. Dacă trebuie să mergi pe media anuală, ai mult mai puțini bani la dispoziție. Măsura asta ar trebui să asigure în mod clar o reducere a cheltuielilor bugetare.

Dacă ne uităm pe execuția bugetară, vom vedea că autoritățile locale, per total, în acest moment sunt pe excedent bugetar. Și-au păstrat banii ca să-i poată cheltui la final. Asta în sine e o problemă, când ai excedent nu înseamnă că faci economii, ci că nu ai cheltuit cum trebuie sau că stai cu ei ca să faci cheltuieli la final de an”, a declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru, directorul executiv al ONG-ului Funky Citizens. De altfel, ministrul de finanțe, Marcel Boloș, a estimat că prin adoptarea acestei ordonanțe economiile la bugetul de stat vor fi de 8 miliarde de lei.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Dacă această ordonanță va fi adoptată, Guvernul va reuși performanța de a fi emis trei acte normative pentru reducerea cheltuielilor publice pe parcursul acestui an. A fost întâi „ordonanța austerității”, adoptată de premierul Ciucă la începutul lunii mai, atunci când au fost înghețate angajările la stat și cheltuielile cu bunuri și servicii au fost reduse cu 10%, și apoi la finalul acestei veri, ultimul pachet fiscal cu un alt pachet de reduceri al cheltuielilor publice. Economiștii au avertizat că aceste măsuri vor fi insuficiente pentru acoperirea găurii de la buget, iar acum susțin că noua ordonanță e doar o încercare de tip contabil de a ține sub control deficitul.

„Nimeni nu mai înțelege aceste măsuri. Noua ordonanță este o metodă șmecherească de a amâna niște cheltuieli pe bugetul anului viitor și de a mai tempera astfel, deficitul pe anul ăsta, însă încărcând anul viitor de cheltuieli ce rămân neplătite. În special, pe prima parte a anului ce vine. Este o măsură care, într-un mod absolut contabil, speră că rezolva problema deficitului, dar de fapt o amână pentru anul viitor, încercând însă și mai mult cheltuielile pe acest an”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Cristian Păun.

În opinia acestuia, dacă Guvernul va merge mai departe cu adoptarea acestei măsuri în forma propusă există riscul să apară adevărate blocaje în economie din cauza amânării plăților de către stat. „Este o metodă ce va pune în serioasă dificultate pe toți cei care au livrări către stat și au facturat și urmează să factureze aceste livrări. În cazul lor nu se vor face plăți nici în noiembrie, nici în decembrie pentru facturile aferente. Plățile se vor face începând cu luna ianuarie. Riscăm să vedem un blocaj financiar, pentru că cei care urmează să presteze aceste servicii către stat vor avea la rândul lor probleme cu plățile mai departe către furnizori. Undeva, blocajul financiar va fi destul de puternic pentru genul acesta de afaceri care au contracte cu statul”, a mai explicat acesta, pentru FANATIK.

De altfel, la mijlocul acestei veri, Asociația Municipiilor din România (AMR) preciza că Ministerul Fondurilor Europene (MIPE) are datorii de 800 de milioane de euro pe proiectele finanțate din bani europeni, și că fără acești bani companiile de construcție vor rezilia contractele. Economistul Adrian Negrescu spune că toate aceste contracte au fost executate de firme, ce și-au plătit dările la stat, și care acum văd că vor rămâne fără plăți până la finalul anului.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

„În esență, am ajuns la fundul sacului și Guvernul aplică o strategie de salvare națională din punct de vedere financiar în tentativa de a se menține în ținta de deficit de 5,5%. Noi suntem ca pe Titanic, ne-am lovit de ghețarul prețurilor și acum fiecare încearcă să se salveze. Statul încearcă să se salveze pe el însuși confiscând orice barcă de salvare pentru pasageri, pentru mediul de afaceri. Sunt peste jumătate de miliard de euro restanțe pentru proiectele de investiții la nivel local, conform Asociației Municipiilor.

Aceste proiecte de investiții sunt realizate de niște companii, companii care au plătit deja 35% taxe pentru acești bani statului român, de la TVA la impozit pe salarii și profit. Firmele astea vor fi blocate din punct de vedere financiar și probabil riscă să intre în insolvență dacă își vor primi banii abia anul viitor. Efectele se vor vedea în economia reală pentru că sunt multe companii care depinde de statul român. Nu este exclus ca în decembrie să vedem efectele negative ale acestei decizii”, a declarat, pentru FANATIK, Adrian Negrescu.

Fondul de rezervă, noua pușculiță a Guvernului

Modificarea problematică pe care o face însă această ordonanță vizează Fondul de rezervă al Guvernului. Spre exemplu, se stipulează că sumele rămase neutilizate până la finalul lunii august la nivel local pentru plata burselor elevilor, pentru implementarea programului pentru școli sau chiar cele pentru echilibrarea bugetelor locale vor ajunge în Fondul de rezervă al Guvernului. De aici ele vor putea fi folosite de către ministere sau SGG. „Ministerele și Secretariatul General al Guvernului pot iniția proiecte de acte normative, având că obiect acordarea de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, destinate finanțării unor cheltuieli ale autorităților administrației publice locale, care se înscriu în domeniul lor de activitate”, se arată la art. XVI al proiectului de ordonanță.

Această modificare nu face decât să certifice modul de operare al Executivului. În luna septembrie a acestui an, acesta a adoptat o ordonanță de urgență prin care și-a acordat o derogare de la de la Legea 500/2020, astfel încât din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului să se poată aloca sume pentru finanțarea cheltuielilor curente ale ordonatorilor principali de credite. Săptămâna trecută, Guvernul pare să fi confirmat zvonurile existente cum că nu va mai exista o rectificare bugetară în luna noiembrie, urmând ca realocările bugetare să fie făcute prin intermediul acestui Fond de rezervă.

Săptămâna trecută, Guvernul a alocat peste trei miliarde de lei din acest fond mai multor ministere pentru plata salariilor în mai multe ministere, în condițiile în care Legea 500/2020 prevede că sumele din aceste fonduri pot fi utilizate doar pentru situațiile de urgență. Astfel, Executivul a alocat peste 900 de milioane către MAI, aproape jumătate din această sumă fiind pentru plata salariilor, SRI a primit peste 6 milioane pentru plata salariilor medicilor de la spitalul din subordine și alte 184 de milioane la Ministerul Educației, tot pentru plata salariilor. Experții în politici publice subliniază că realocările bugetare din Fondul de rezervă riscă să fie făcute pe criterii politice, fără aceeași transparență pe modul de cheltuire al banului public.

„Practic vor să nu mai facă nicio rectificare bugetară până la final de an, folosind doar Fondul de rezervă, care este destinat doar pentru chestiile neprevăzute. Acest lucru e însă problematic, pentru că în ultimii ani ce s-a văzut a fost faptul că Guvernul, pe lângă banii alocați inițial în acest fond, mai folosește un mecanism: la finalul fiecărei luni, banii rămași necheltuiți de ordonatorii principali de credite, în speță ministerele, alimentează acest fond. Dacă s-a terminat luna și tu ai rămas cu bani ce nu s-au cheltuit, o parte din aceștia alimentează Fondul de rezervă. Apoi Executivul, prin hotărâre de guvern alocă acești bani.

În momentul în care faci o realocarea prin rectificare bugetară, adică prin OUG, ordonanță simplă sau lege, cum zice și legislația în vigoare, ai un minim mecanism de control pe cum sunt alocați banii. Însă, când o duci la nivelul hotărârii de guvern, nu mai ai niciun control pe chestia asta. Guvernul poate să decidă într-o manieră discreționară și complet lipsită de control cine și cum primește din aceste sume de bani. De multe ori, acești bani sunt alocați pe criterii supra-clientelare”, a declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru.

De altfel, aceasta este o problemă subliniată constant în ultimii ani de către organisme independente, precum Consiliul Fiscal. Spre exemple, pe analiza bugetului de anul trecut Consiliul Fiscal arăta că din acest fond au fost cheltuiți circa 3,6 miliarde de lei. „Similar situației din anii anteriori, Consiliul Fiscal notează lipsa de transparență a destinației alocărilor din acest fond, inexistența unor criterii clare de clasificare a cheltuielilor care pot fi finanțate din fondul de rezervă bugetară, lipsa unui control din partea Parlamentului, inexistența unor criterii și proceduri clare de utilizare a acestuia, exclusiv pentru destinațiile conform legii”, se arată în analiza Consiliului Fiscal.

Analiștii financiari spun că România ajunge astfel într-o situație fără precedent după 1989, renunțând la rectificarea bugetară, și că alocarea fondurilor discreționar și lipsit de transparență va alimenta riscurile la care se expune țara noastră pe piețele financiare.

„E o situație fără precedent în istoria României. E prima dată după 1989 când Guvernul nu operează o rectificare bugetară clasică, și asta arată faptul că nu prea are de unde tăia ca să dea altor ministere care au nevoie de bani. Acesta e și motivul pentru care au apelat la fondul de rezervă, un fond al cărei valoare este necunoscută în momentul de față și care se alimentează din împrumuturi. E ca o găleată fără fund, care oricâte petice ai pune apa tot se scurge.

Statul alocă bani discreționar din fondul de rezervă, povestindu-ne că încearcă să țină cheltuielile sub control. Vorbind de un risc major din cauza percepției investitorilor asupra României. S-ar putea ca această situație fără precedent să ducă chiar la o creștere a dobânzilor la care se împrumută statul. E o încălcare a Legii responsabilității fiscale, faptul că Guvernul finanțează cheltuieli care nu sunt de urgență din fondul de rezervă. Acești bani sunt doar pentru urgențe nu acoperirea unor cheltuieli curente, salarii, ce putea fi bugetate printr-o ordonanță. Asistăm la o gafă de proporții din punct de vedere fiscal bugetar”, a mai declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.