Măsuri de austeritate fără viziune și care nu supără pe nimeni. „Camarila politică este absolut neatinsă”

Discuțiile din cadrul coaliției de guvernământ privind măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, apărut încă după primele trei luni din an, par să se fi încheiat în această săptămână, după ce Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au anunțat setul de măsuri propuse.

Lipsesc calculele care să justifice măsurile de austeritate

Încă de la începutul lunii martie liniștea în cadrul coaliției aflate la guvernare a fost perturbată de scăderea drastică încasărilor la bugetul de stat, corelată cu o creștere a cheltuielilor venită pe fondul inflației crescânde. Atunci, ministrul de finanțe a vorbit de o gaură la buget de 20 de miliarde de lei, iar liderii PNL și PSD au venit cu diverse propuneri pentru reducerea cheltuielilor publice. S-a vorbit de înghețarea angajărilor la stat, de eliminarea unor cheltuieli cu bunuri și servicii, ba chiar și de o creștere a impozitelor și chiar introducerea impozitării progresive, alături de tăierea sporurilor pentru bugetari.

Această din urmă măsură pare să fi fost abandonată pentru moment, în condițiile în care atât Marcel Ciolacu cât și Nicolae Ciucă au precizat că ea va fi discutată odată cu digitalizarea ANAF. Totuși, cu un deficit bugetar de aproape 1,5% după primele trei luni, în condițiile în care ținta la care ne-am angajat în fața Comisiei Europene este de maxim 4,5% în acest an, a făcut necesare alte măsuri de austeritate.

În final, după anunțurile de luni ale premierului Nicolae Ciucă și ale liderului PSD, Marcel Ciolacu, care au anunțat planul pentru re-echilibrarea finanțelor statului, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de ordonanță de urgență pentru măsurile de austeritate convenite la nivelul coaliției. S-a renunțat la măsura interzicerii cumulului pensie-salariu, însă s-au păstrat înghețarea angajărilor la stat (cu excepții) și reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile cu un procent de 10%.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Altă măsuri ce ar urma să fie adoptate în acest sens vizează stoparea achiziției de mobilier și automobile în instituțiile publice, limitarea numărului de mandate în consiliile de administrație la două astfel de funcții pentru angajații din instituțiile publice, reducerea cu 50% a numărului de consilieri din SGG și Guvern, dar și amânarea cu un an a înființării Agenției pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare.

Pe lângă textul ordonanței, Ministerul Finanțelor a publicat și documentul de fundamentare al acestor măsuri. Documentul de zece pagini este structurat în două secțiuni distincte, „descrierea situației actuale” și „schimbări preconizate”, însă la ambele capitole nu avem decât înșiruirea măsurilor anunțate de către liderii coaliției. În final, la secțiunea privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat ni se spune, fără niciun calcul, că rezultă o reducere a cheltuielilor bugetare cu 5,33 de miliarde lei.

Profesorul de economie Cristian Păun este de părere că acesta este o primă dovadă a neseriozității acestui demers. În opinia sa ar fi trebuit să existe o detaliere a costurilor fiecărui post desființat din aparatul guvernamental și o prezentare exactă a economiilor făcute astfel pentru ca aceste calcule să poată fi verificate de către toată lumea.

„Prima notă de neseriozitate a acestui document este dată de faptul că el nu are un calcul precis, în care să ni se spună exact ce posturi se desființează, care era salarizarea pe acele posturi și care este economia finală făcută la buget prin desființarea acelor posturi. Este, cu siguranță, prima observație pe care o avem cu toții și care nu se întâmplă doar acum.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

În general acesta este modul de a acționa al politicienilor și al guvernanților din România. De fiecare dată când propun măsuri de politici publice foarte rar vedem niște calcule, niște simulări, niște scenarii, niște sume într-un final, pe care să le și putem verifica pentru a le putea da dreptate. Asta trădează lipsa de profesionalism”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Cristian Păun.

De altfel, a două zi după anunțarea măsurilor de austeritate fostul ministru USR Cristian Ghinea a arătat că Ministerul Muncii achiziționează 60 de mașini noi în valoare de 5,7 milioane de lei. În replică, ministrul Marius Budăi a vorbit despre o „austeritate cu două fețe” și a precizat că achiziția este începută de anul trecut.

O listă de măsuri fără viziune strategică

Treptat, gaura de 20 de miliarde lei de la bugetul de stat s-a transformat într-una de 4,7 miliarde, ministrul Câciu declarând la începutul lunii aprilie că de fapt nu e vorba de nicio gaură ci doar de venituri sub așteptări. Mai mult, la doar o zi după anunțarea măsurilor de austeritate, viitorul premier Marcel Ciolacu a spus că de fapt „această gaură de 20 de miliarde lei nu există”, scăderea veniturilor la buget fiind doar urmarea scăderii consumului.

Mai mult, liderul PSD a spus că nu e vorba de măsuri de austeritate ci de o „ordonanță a chibzuinței”, venită în condițiile unei creșteri economice peste așteptări. „Această ordonanță a venit după ce au comunicat cei de la Banca Mondială că România are creștere economică estimată mult peste media europeană, bazată pe investiții. Este ordonanța chibzuinței”, a declarat Marcel Ciolacu.

Dincolo de declarațiile optimiste ale guvernanților, economiștii sunt de părere că cea mai mare problemă este filosofia din spatele acestor măsuri de austeritate. Economistul Bogdan Glăvan este de părere că la un deficit estimat de 70 de miliarde lei, o economie de 5 miliarde este mult prea puțin. Însă, adevărata problemă, subliniază acesta, stă în faptul că aceste măsuri propuse sunt mai degrabă o cârpeală temporară și nu au în spate o viziune privind sustenabilitatea bugetului public.

„Dacă statul român poate funcționa în acest sistem, atunci aceste măsuri trebuiau făcute dinainte. E foarte simplu, ori aceste măsuri nu sunt necesare, și atunci nu trebuiau făcute nici anul trecut și nu trebuiau bugetate din capul locului. Ori sunt necesare, și înseamnă că se vor cheltui banii ăștia, ceea ce însemnă că nu avem o soluție pe termen lung. Nu este un medicament care să însănătoșească finanțele publice. Înseamnă că sunt doar o spoială.

În ultimii ani am văzut că atunci când statul a tot hotărât înghețarea angajărilor, însă atunci când s-au dezghețat, ele au luat avânt – în ultimul an și jumătate am avut aproape 20.000 de noi angajați la stat. Prin urmare, este limpede ce se întâmplă: se merge ca un șofer începător apasă când pe frână, când pe accelerație și mașina aia săraca se cadrează ca un cal. Unde ajungi în felul ăsta? Asta nu e o soluție. Soluția este ca statul să aibă atâția oameni cât îi trebuie, atâți oameni cât să funcționeze eficient, și oameni de calitate bună. Soluția nu este să înghețăm acum numărul angajaților, apoi să-l umflăm din nou”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

În opinia sa, autoritățile au pus carul înaintea boilor plecând de la dorința de a astupa gaura bugetară. Scopul ar fi trebuit să fie elaborarea unor politici fiscale care să asigure sustenabilitatea finanțelor publice, ceea ce aceste măsuri nu-și propun să atingă. Tăierea pe moment a achizițiilor de mobilier sau mașini de serviciu nu demonstrează o abordare menită să asigure că aceste lucruri vor fi evitate pe viitor.

„De fapt impactul bugetar este ultimul lucru care ne interesează. El este un indicator de rezultat. Noi nu gândim strategic, pe termen lung. Deci avem un gol de 5 miliarde sau de 20 de miliarde și spunem hai să-l astupăm acum. Nu așa se judecă, pentru că acest gen de cârpeală îți va menține comportamentul greșit pe termen lung. De aceea se și numește indicator de rezultat, el trebuie să rezulte, să fie rezultatul a ceva, nu poți să începi cu el.

Hai să facem reformele de care avem nevoie întâi, să avem sistem de pensii sustenabil, cum zice Comisia Europeană, să avem sistem de impozitare sustenabil, cum zice Comisia Europeană – și când o să facem reformele astea și când nu o să mai avem acest sistem de privilegii și sute de companii de stat sau primării în comune fără locuitori atunci o să vedem că și indicatorul de rezultat o să arate în minus, dar el o să fie sustenabil”, a mai adăugat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Camarila politică este absolut neatinsă

Chiar dacă deficitul bugetar pare să fi devenit o materie subiectivă, fără legătură cu faptele, cu opoziția anunțând marți că deficitul bugetar a depășit în realitate prognoza cu 15 miliarde lei, economiștii sunt de părere că setul de măsuri asupra căreia puterea a reușit să ajungă la un compromis arată o frică de reforme. Economistul Cristian Păun subliniază și el că în această ordonanță nu vedem o viziune strategică privind evoluția aparatului administrativ al statului.

Măsurile anunțate „arată o frică de a te atinge de acest aparat administrativ, o frică de a face reforme, arată o neputință și o nevolnicie a acestei clase politice care își dorește să fie plătită foarte bine din banii poporului, își dorește putere, să numească apropiați în funcții administrative, să creeze poziții și funcții în continuu pentru tot felul de lucruri inutile. Nu văd vreo competență pentru a face reforme și pentru a moderniza România”, a declarat acesta pentru FANATIK.

De altfel, în luna martie a acestui an numărul total al bugetarilor era de 1.277.054, cu 815.000 dintre aceștia în administrația centrală. Numărul reprezintă o ușoară scădere de la maximul absolut înregistrat în luna noiembrie a anului trecut de 1.280.003, o cifră ce venea după ce în luna iulie Guvernul anunțase înghețarea angajărilor la stat.

În opinia profesorului Păun faptul că s-a renunțat la ideea interzicerii cumulului pensiei cu salariul în rândul funcționarilor publici arată că actuala putere nu a vrut să supere grupurile de interese din aparatul administrativ al statului. Acesta subliniază că faptul că s-a păstrat o măsură precum limitarea numărului de CA-uri în care poate activa un funcționar public la trei consilii de administrație, măsură care nu are niciun impact bugetar, arată în fapt neseriozitatea măsurilor propuse.

„Noi așteptăm de la acești politicieni reforme reale, însă vedem că ei se ocupă de limitarea numărului de consilii de administrație în care pot fi numiți politrucii. Faptul că se limitează prezența acestora în doar două CA-uri nu rezolvă nimic din punct de vedere bugetar. Nu reduce nicio cheltuială. Și din acest punct de vedere, documentul este unul neserios.

Nu vorbește despre desființarea niciunui minister, despre comasarea unor ministere, nu vorbește despre vreo agenție care să dispară complet sau mai multe agenții de care nu avem nevoie și ar trebui desființate. Avem, de exemplu, o agenție națională pentru zonele montane – de ce nu facem una și pentru zonele de câmpie, una pentru zonele de deal sau poate chiar una de luncă – dar nu aș vrea să le dau idei.

Camarila politică este absolut neatinsă de această austeritate, în schimb vin către noi cu impozite progresive, cu inflație ridicată, cu deficite excesive, cu datorie publică pentru care plătim dobânzi uriașe. Deci, noi o ducem pe zi ce trece tot mai rău iar această camarilă politică se preface că face reforme, dar se protejează astfel încât să nu-și piardă privilegiile. Este un alt element ce ridică semne de întrebare cu privire la cât de serios este acest demers”, a declarat, pentru FANATIK, Cristian Păun, profesor la ASE.

Chiar dacă liderul PSD s-a referit la aceste măsuri ca fiind unele drept de „chibzuială”, profesorul Cristian Păun critică faptul că ele au fost prezentate opiniei publice drept unele „de austeritate”. În opinia sa această viziune ne-ar putea face să acceptăm premisa cum că statul, în actuala sa funcționare birocratică, are o mărime normală și că se fac acum, într-o situație de criză, niște tăieri provizorii. În opinia sa, aparatul birocratic al statului este unul obez în prezent, tăierile fiind necesare pentru a se ajunge la o dimensiune normală.

Totuși, acesta se declarată pesimist cu privire la capacitatea și dorința reală a actualei coaliții de a implementa aceste reforme administrative necesare. Lucru cu atât mai puțin probabil cum partidele politice se pregătesc pentru un an electoral, cu patru rânduri de alegeri.

„Ni se prezintă acest demers drept ceva extraordinar, ceva salvator – ca și cum ar fi o ordonanță de austeritate. Statul român însă a ajuns atât de obez încât slăbirea lui nu este austeritate, ci o stare de reîntoarcere la normalitate, de însănătoșire a lui. Nu vorbim de austeritate ca și cum avem un stat normal pe care vrem să-l ducem către un stat minimal. Din contră, avem un stat supra-obez pe care ar trebui să încercăm să-l depopulăm de politicienii care au intrat prin tot felul de structuri birocratice.

Nu au soluții, însă mai devreme sau mai târziu vor trebui să facă ajustările necesare. Nu reușesc, este o coaliție enormă, cu foarte mulți care trebuie hrăniți și foarte mulți ce trebuie menținuți mufați la robinetul de bani al statului. Atunci foarte greu poți să repari așa ceva. Pesimismul este întregit și de faptul că suntem înainte de alegeri. Nu doar că nu vrei să-ți superi aparatul de partid, va trebui și să nu-ți superi electoratul”, a mai declarat Cristian Păun pentru FANATIK.