Bătrânii din azile, abandonați și de PNRR. Programul alocă fonduri doar pentru centre de zi

Scandalul legat de azilele groazei a arătat cât de vulnerabili sunt bătrânii internați în centre rezidențiale întrucât familiile lor nu mai pot sau, în unele cazuri, nu mai vor să aibă grijă de ei, asta în cazul în care mai au rude apropiate. Problema era cunoscută încă din perioada în care statul român elabora Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar cu toate acestea fondurile alocate au vizat doar centre de zi, pentru bătrânii care, în anumită măsură, mai pot avea grijă de ei sau care au și rude care să-i ajute.

Centrele de zi, o rezolvare parțială a problemei

Secțiunea C 13 – Reforme sociale a PNRR viza inclusiv îmbunătățirea sistemului de îngrijiri de lungă durată pentru bătrâni, care se asigură la domiciliu, în centre rezidenţiale, în centre de zi,
la domiciliul persoanei sau în comunitate. Cu toate acestea, fondurile alocate pentru îngrijirea bătrânilor vizează exclusiv construirea de centre de zi, lăsând astfel bătrânii abandonați de aparținători sau care au nevoie de îngrijire permanentă pe seama azilelor pe care statul s-a dovedit incapabil să le supravegheze.

Seduși de conceptul de „îmbătrânire activă”, autorii PNRR au prevăzut 88 milioane de euro pentru dezvoltarea unei rețele de centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoane vârstnice, bani care vor fi folosiți pentru înființarea a 71 de servicii de tip centre de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice și 71 de unități de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice care vor acorda servicii unui număr estimativ de 5.700 de persoane vârstnice (3800 de beneficiari ai serviciilor de zi și 1900 de beneficiari ai unităților de îngrijire la domiciliu).

„Se vor asigura servicii de îngrijire personală, integrat cu serviciile complementare de recuperare și reabilitare funcțională (terapii de recuperare/reabilitare funcţională cum ar fi: şedinţe de psihoterapie, kinetoterapie, terapie prin masaj, hidroterapie, termoterapie, balneoterapie, fizioterapie, terapii de relaxare, gimnastică medicală, podologie ş.a.), activități terapeutice și ocupaționale, precum și consiliere psihologică, linie telefonică de urgență, asistenţă şi suport pentru familia persoanei vârstnice, suport pentru realizarea activităţilor administrative şi gestiunea bunurilor, acordare de alimente și ajutoare materiale etc.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Centrele vor fi dotate cu aparatura medicală și de recuperare, echipament și materiale pentru terapii de recuperare și relaxare și pentru activități terapeutice și ocupaționale, cameră senzorială, etc. utilizate în vederea restabilirii capacităților funcționale fizice, psihice și mentale ale persoanelor vârstnice”, se spune în PNRR.

Practic, este vorba de un amestec de clinică și club pentru oamenii în vârstă, în care aceștia sunt nu doar tratați, ci au și ocazia să socializeze între ei în diverse activități, împiedicând astfel izolarea lor socială, ceea ce ar avea un impact direct și asupra calității vieții. Deși necesar, aceste gen de servicii nu este util pentru bătrânii care au nevoie de îngrijire permanentă și nici nu au familii care o asigure, astfel că ajung în azile. PNRR nu a alocat nici un euro pentru această categorie, deși documentul prezenta o imagine sumbră a sistemului de asistență socială. Astfel, în 2019 doar 1,3% din populația de peste 65 ani a beneficiat de servicii sociale, incluzând și serviciilor furnizorilor privați.

Bătrânii din azile nu sunt numărați de primării

Mai mult, autoritățile recunoșteau că serviciile publice de asistență socială (SPAS) care funcționează în subordinea primăriilor sunt la pământ, potrivit unui control realizat de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). „În 72% din SPAS controlate la nivelul orașelor și comunelor lipsește evidența categoriei de persoane vârstnice și persoane adulte în dificultate, iar persoanele care beneficiază de servicii sociale prestate de un furnizor privat nu se află și în evidența SPAS (conform legii); de asemenea, în 93,79% nu au niciun personal angajat în serviciile sociale destinate asistării persoanelor vârstnice sau a persoanei adulte aflate în dificultate”, scrie în PNRR.

Practic, se știa că primăriile nici măcar nu au o evidență a bătrânilor din azile private, însă PNRR nu conține măsuri pentru o implicare mai mare a statului în ce privește azilele de bătrâni, lăsând acest lucru pe baza furnizorilor privați care, în unele cazuri, i-au tratat abuziv pe vârstnici, profitând de nepăsarea sau complicitatea unor funcționari ai statului român. De asemenea, se știa că doar 8% din ponderea persoanelor cu nevoi accentuate de îngrijiri sunt beneficiari ai căminelor pentru persoane vârstnice, însă statul nu a fost interesat să construiască azile pe care să le administreze direct.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Un studiu realizat de Ministerul Muncii, menționat în PNRR, estima la 8.430 necesarul de servicii sociale la nivel național dintre care 58,6% era reprezentat de centre pentru persoane vârstnice, însă au fost alocați doar bani pentru 71 de centre de zi, pentru o categorie de bătrâni care încă se mai pot îngriji, într-o anumită măsură, singuri. Finanțarea pentru acestea este condiționată de un angajament al primăriei sau consiliului județean că vor asigura finanțarea centrelor pentru o perioadă de minim 5 ani. Centrele ar trebui realizate până la finele anului 2026, PNRR dând posibilitatea funcționării acestora și prin parteneriat public-privat. Asta înseamnă că o parte din cele 88 de milioane de euro ar ajunge la operatori privați care vor trebui supuși unui control al statului, control pe care funcționarii acestuia s-au dovedit incapabili sau dezinteresați să-l facă în mod eficient.