Un an de zile a condus Dacian Cioloș Guvernul României în precedentul mandat. A organizat atunci un executiv de tehnocrați plus Vasile Dîncu. Social democratul a fost singurul infiltrat în cabinet la dorința lui Liviu Dragnea. Acesta a solicitat pentru PSD ministerul dezvoltării regionale și administrației publice.
Cioloș a preluat conducerea la puțin timp după tragedia de la Colectiv și a venit cu câteva noutăți. Astfel, actualul lider USR s-a zbătut mult pentru transparență în instituțiile statului și a bătut monedă pe reducerea birocrației. Au fost de departe cele mai apreciate mișcări făcute de cabinetul lui.
Mai mult decât atât, Executivul lui Cioloș a reușit să crească și salariile. Nu pe toate însă anumite categorii s-au bucurat de ceva bani în plus.
A fost dezastru însă la capitolul reformă în administrația publică, o reformă care nu a mai venit niciodată și care i-a fost pusă în cârcă tehnocratului de atunci. De asemenea, achiziția sculpturii Cumințenia Pământului a eșuat și opinia publică a luat foc.
De remarcat că după ce Dacian Cioloș a preluat Executivul absolut toate instituţiile publice, dar și companiile statului au fost obligate să publice cheltuielile, veniturile, contractele şi toate procedurile de achiziţii pe site-urile proprii şi pe platforma transparenta-bugetara.gov.ro.
O altă măsură aplaudată la scenă deschisă a fost cea a înființării Comisiei de Tăiat Hârtii. Mai exact, din acel moment s-a simplificat relația cetăţeanului cu administraţia. Au fost eliminate mai multe acte și create posibilităţii de efectuare a plăţilor de taxe şi impozite pe internet cu cardul bancar.
Dacă ne raportăm la creșterile de salarii atunci trebuie să știți că Dacian Cioloș s-a axat foarte mult pe eliminarea discrepanțelor. Acesta a dat o cotă parte importantă angajaților din Sănătate.
15% în plus au primit toți oamenii din domeniu, în condițiile în care gărzile medicilor au fost majorate și cu 90%. Educația a luat și ea un procent de 10% pentru fiecare angajat în parte.
De asemenea, punctul de pensie a crescut atât pentru 2016, cât şi pentru 2017, ani de care s-a ocupat cabinetul lui Dacian Cioloș. „În 2017, valoarea punctului de pensie s-a majorat cu 5,25%. A ajuns la 917,5 lei, față 871,7 lei”, a spus Dragoș Pîslaru, cel care a ocupat postul de ministru al Muncii.
Și rata șomajului a scăzut până la la 4,77%, acesta fiind cel mai redus nivel după criza economică. Concret, Executivul lui Dacian Cioloș a lăsat țara cu 100.000 de oameni mai puţini în şomaj.
A fost un mandat dificil, unul în care din cei 21 de miniştri, zece au fost demişi sau au ales să plece. Primul care a făcut un pas în spate a fost cel care a deținut portofoliul Muncii.
Vorbim despre Ana Costea, cea care a demisionat în luna aprilie, ca urmare a proiectului Legii salarizării unitare. La doar o săptămână distanță, Aura Răducu, ministrul Fondurilor Europene a zis și ea pas din cauza rezultate slabe privind absorbția banilor europeni.
Au urmat numeroase scandaluri la Opera Română și subiectul a dus la îndepărtarea lui Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii. Patriciu Achimaş-Cadariu a fost primul ministru al Sănătății pe care a mizat Dacian Cioloș, dar criza dezinfectanților folosiți în spitale i-a apropiat demisia.
După ceva mai bine de jumătate de an de mandat a avut loc prima remaniere amplă a Guvernului. Dacian Cioloş a demis patru miniştri atunci, pe cei de la Educaţiei, Transporturi, Comunicaţii şi pe ministrul delegat pentru românii de pretutindeni.
Pe final au mai părăsit barca ministrul de Interne Petre Tob și ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, acesta din urmă pentru a participa la alegerile parlamentare.