BNR dă semnalul că inflația e încă prea mare. Dobânda de politică monetară, majorată la 1,75%

Întrunit marți, 9 noiembrie, în ședință, Consiliul de Administrație al Băncii Naţionale a României (BNR) a luat mai multe decizii importante. Printre acestea se numără majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an. Măsura va fi efectivă începând cu data de 10 noiembrie 2021.

Reamintim că, tot în acest an, chiar în luna anterioară, BNR a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an.

În aceeași ședință s-a mai decis majorarea dobânzii la facilitatea Lombard la 2,5%, în timp ce dobânda la depozite a crescut tot cu 25 de puncte de bază ca şi dobânda cheie.

BNR a majorat dobânda de politică monetară la 1,75% pentru a control inflația

Banca Națională a României (BNR) a majorat marți dobânda cheie, pentru a doua oară într-un an, în încercarea de a ține sub control inflația galopantă care a ajuns la peste 6% în septembrie.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 9 noiembrie 2021, a hotărât următoarele:

• majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 10 noiembrie 2021;
• extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale; astfel, începând cu 10 noiembrie 2021 rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 2,50 la sută pe an, de la 2 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,00 la sută pe an;
• păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
• menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, se arată pe site-ul BNR.

Vorbim de a doua majorare a dobânzii cheie din acest an. În 5 octombrie, BNR a anunţat creşterea acesteia la 1,5% pe an. Dobânda de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a acestui an când Consiliul de Administraţie al BNR a decis reducerea ratei de la 1,50% pe an, la 1,25% pe an.

BNR: Rata inflația a continuat să crească: 6,3%

Banca Națională a României mai informează că rata anuală a inflaţiei a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului ţintei în luna septembrie, urcând la 6,29%, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25% în august şi 3,94% în iunie.

Digisport.ro

Diana Șucu, detalii neștiute despre Dan Șucu: ”A slăbit 10 kg. I-a fost greu”

Principala contribuţie a aparţinut, de această dată, majorării considerabile a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, căreia i s-au alăturat influenţe venite din continuarea scumpirii combustibililor şi din creşterea semnificativă a preţurilor legumelor în luna septembrie.

”Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat mersul ascendent în trimestrul III, mărindu-se la 3,6% în septembrie, de la 2,9% în iunie.

Evoluţia reflectă efectele creşterii cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele blocajelor persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare, potenţate, pe plan intern, de cererea sporită de bunuri şi servicii manifestată ulterior relaxării restricţiilor de mobilitate şi de ascensiunea aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, cărora li s-a alăturat impactul scumpirii poliţelor RCA în luna septembrie.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în septembrie la 3,6% şi la 2,9%, de la 2,9%, respectiv 2,4% în luna iunie 2021”, mai anunță BNR.

Banca centrală mai anunță că valul 4 al pandemiei și măsurile restrictive asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri mari la adresa previziunilor, cel puțin în perspectivă apropiată, în contextul crizei grave de sănătate publică provocate pe plan intern și al potențialelor implicații asupra activității economice și a pieței muncii, dar și pe fondul extinderii acestuia în alte state europene, afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare.