Bolnavii cu distrofie musculară Duchenne, lăsați fără singurul tratament disponibil după o decizie EMA. „Rămâi singur în fața necunoscutului”

La finalul lunii ianuarie, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a confirmat recomandarea anterioară pentru neprelungirea autorizației de comercializare în spațiul UE a medicamentului Ataluren. În urma studiilor prezentate de către compania producătoare, comisia tehnică din cadrul EMA a susținut că datele nu demonstrează că acest medicament are efecte benefice asupra pacienților care suferă de distrofia musculară Duchenne, o boală rară care afectează sistemul muscular și care se manifestă la 1 din 4.000 de copii nou născuți (în special băieți).

Părinții copiilor ce suferă de această maladie, disperați după decizia EMA

Emil Wirsz a plecat din România înainte de Revoluția din 1989, întâi în Germania și apoi în Statele Unite, unde a lucrat în domeniul tehnologiilor medicale. Acolo, fiul său de doar un an și nouă luni a fost diagnosticat cu această boală rară. Lucrând în domeniul medical, a intrat imediat în contact cu medicii specialiști care lucrau la elaborarea unui prim tratament pentru boala Duchenne, și a reușit să-l includă pe fiul său în primele teste clinice. Aceste cercetări aveau să se finalizeze cu dezvoltarea primului medicament pentru această maladie, Ataluren.

„Băiatul meu nu a fost simptomatic de la început. În general, la băieții nou-născuți mai târziu se observă că nu sunt în stare să stea în funduleț sau să țină capul drept, încep să meargă mult mai târziu. La el nu a fost cazul, a fost foarte activ de mic. Pe la vârsta de 1 an și 9 luni a făcut o viroză foarte puternică, mie nu mi-a plăcut culoarea pielii pe care o avea și am insistat să măsoare anumite enzime care sunt secretate de ficat. Acolo s-a detectat că una dintre enzime avea valori foarte înalte, fiind prima indicație că e vorba de distrofie musculară.

Pe vremea aceea eram în Statele Unite, am avut contact cu cercetătorii din domeniu cu doctorul Eric Hoffman, care de fapt a descoperit gena defectă și el a și secvențiat această genă. Fiul meu are o mică mutație pe această genă, undeva în mijloc, o mutație ce arată exact cum arată sfârșitul genei. Din motivul acesta, când e citită gena pentru a produce proteina necesară se oprește fabricarea proteinei timpuriu”, a povestit, pentru FANATIK, Emil Wirsz, care în urmă cu șase ani, după ce a ieșit la pensie, s-a întors să locuiască în Timișoara.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Acesta a povestit că primii patru, cinci ani medicii au venit cu soluția salvatoare de a-i trata fiul cu Gentamicină, un antibiotic ce permitea izomerilor să sară peste acel stop timpuriu. Tratamentul cu Gentamicină avea însă multe efecte secundare la nivelul rinichilor și nici nu putea fi utilizat în dozele mari necesare pentru această maladie. Au urmat tot mai multe vizite în SUA și alte studii clinice alături de medicul specialist Lee Sweeney, cel care avea să patenteze în final acest medicament Ataluren, și care avea să pună bazele companiei farmaceutice PTC Therapeutics cu scopul de a comercializa acest medicament.

„Fiul meu a continuat apoi tratamentul cu acest nou medicament off-label, iar apoi s-a născut această firmă farmaceutică PTC care a preluat responsabilitate să facă studiile și să producă medicamentul. De 14 ani folosește acest medicament. El a primit medicamentul în studiile clinice inițiale din Statele Unite. Pe vremea aceea mergeam cu el periodic, și de atunci el este pe acest medicament”, a mai povestit Emil Wirsz pentru FANATIK.

Acesta subliniază că alte scheme de tratament pentru copiii ce suferă de distrofia Duchenne, precum administrarea de corticosteroizi, au efecte secundare puternice. Practic, în opinia acestuia, doar acest medicament a reușit să-i mențină fiul în viață, și este singurul medicament disponibil în piață. „Sigur, nu putem spune că a oprit boala complet, dar cred că fără el nu ar fi trecut de vârsta de 19-20 de ani… și el are acum 32. Ăsta este singurul tratament. Fără el nu are un alt tratament”.

Domnul Wirsz spune că acum, după ce cel mai probabil Atalurenul va dispărea de pe piața europeană (decizia este luată de către Comisia Europeană în urma recomandării EMA), singura posibilitate pentru familiile ce au nevoie de acest medicament este procurarea lui din state din afara CE, Marea Britanie, Israel sau Rusia (în număr de 14 în total). Totuși, prețul medicamentului pentru un an nu este deloc mic, circa 13-14.000 de euro, o sumă pe care nu și-o permite toată lumea, mai ales că până acum costurile erau suportate integral de către casele de asigurări.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

EMA scoate de pe piața europeană Atalurenul

Atalurenul (sau Translarna, cum mai este el comercializat) nu a fost niciodată aprobat în Statele Unite, deși compania farmaceutică producătoare a încercat acest lucru în mod repetat. FDA-ul a respins, prima oară în 2016, iar apoi în 2023, să aprobe comercializarea medicamentului din aceleași motive, că nu a reușit să demonstreze eficacitatea tratamentului. Lucrurile au stat diferit însă în Europa, unde în 2014 EMA a acordat o autorizație de comercializare. Autorizația era însă condiționată de noi studii care să demonstreze eficacitatea acestui medicament.

În 2014, decizia EMA avea la bază două studii realizate de către PTC Therapeutics: studiul 007 și studiul 020. Deși niciunul dintre acestea nu veneau cu rezultate semnificative din punct de vedere statistic la un test de mers, faza 2b a studiului 007 arătase rezultate favorabile pentru Ataluren față de grupul pe Placebo la un test de mers de șase minute după 48 de săptămâni de tratament.

În anul 2017, atunci când EMA a prelungit avizul condițional pentru Ataluren, compania farmaceutică a fost de acord să folosească datele unui al treilea studiu, Studiu 041, pentru a confirma beneficiile acestui medicament. Comparativ cu celelalte două studii, Studiul 041 era mult mai mare și era concentrat pe pacienții pentru care acest medicament se dovedise benefic. În 2022, compania susținea că rezultatele acestui studiu arătau „beneficii clinice clare” pentru pacienții ce suferă de o mutație nonsense a genei DMD (10-15% din cei care suferă de distrofia musculara Duchenne).

Totuși, împotriva interpretării pe care compania o dă acestui studiu, FDA-ul respinge pentru a treia oară autorizarea medicamentului, iar în septembrie 2023 și EMA refuză, pe baza aceluiași studiu, să ofere o licență completă pentru comercializarea Atalurenului. Acum, în ianuarie 2024, comisia tehnică a EMA – CHMP (Comitetul pentru produse medicale pentru uz uman) a venit cu decizia definitivă, 10 din cei 11 membri, susținând că Studiul 041 nu demonstrează efectele benefice ale medicamentului.

„CHMP a concluzionat că rezultatele studiului 041 nu au reușit să demonstreze că medicamentul a fost eficient la pacienții cu un declin progresiv al capacității de a merge, care se așteptau să aibă un beneficiu mai mare de pe urma tratamentului cu Translarna în comparație cu alți pacienți incluși în studiu.

La acești pacienți, distanța pe care puteau să meargă în șase minute după 18 luni de tratament a scăzut cu aproximativ 82 de metri în grupul Translarna, comparativ cu 90 de metri în grupul placebo (un tratament fictiv); cu toate acestea, această diferență nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic, ceea ce înseamnă că poate fi datorată întâmplării”, se arată în decizia comisiei EMA, care susține că mecanismul de acțiune al medicamentului nu a fost confirmat de alte studii suplimentare „care au arătat doar un efect foarte mic al Translarna asupra producției de proteină distrofină”.

Studiul a fost efectuat pe 360 de pacienți, cu vârste de peste 5 ani în sistem dublu-orb: timp de 72 de săptămâni jumătate dintre subiecți au primit medicamentul Ataluren iar al doilea grup un Placebo, iar apoi, în următoarele 72 de săptămâni, și grupul Placebo a trecut pe Ataluren. La final, testul de mers viza diferența parcursă în 6 minute, însă distanța parcursă a fost cu doar 8m în favoarea grupului Ataluren, o diferență considerată nesemnificativ statistic.

De altfel, un medic neurolog de la Centrul pentru boli rare de la Spitalul Obregia ne-a declarat în cadrul unei discuții informale că nu poate spune că a existat o îmbunătățire semnificativă la pacienții care au urmat un tratament cu Ataluren, subliniind că este de înțeles faptul că un părinte se va agăța de orice speranță în fața unei astfel de boli cumplite.

Părinții spun însă că beneficiile sunt observabile

Emil Wirsz nu este însă de acord cu decizia EMA. El spune că la fiul său, care a început tratamentul cu Ataluren de la vârsta de 16 ani când deja nu mai putea umbla, efectele benefice ale tratamentului sunt vizibile. Acest medicament ar fi încetinit mult degradarea musculară, ce intervine pe parcursul bolii, atunci când pacienții devin imobili, o concluzie care susține că este susținută și de către medicii neurologi care-l tratează pe fiul său în Germania în prezent.

„Băiatul meu este imobil de la vârsta de 15 ani, și degradarea, după ce pacienții își pierd mobilitatea, progresează foarte repede. Se degradează musculatura picioarelor, apoi a corpului, apoi a inimii și cea respiratorie. În mod normal, după vârsta de 15 ani acești copii ajung la urgențe constant, pentru că fac o pneumonie una după alta.

Ce pot să vă spun este că de la vârsta de 15-16 ani, când a început acest tratament, și nu mai umbla, era în cărucior, cel puțin părerea mea subiectivă, dar și cea obiectivă a doctorilor care îl tratează, starea lui nu s-a mai degradat. Este un băiat foarte optimist, are prieteni mulți, vrea să fie integrat în societate. Își trăiește viața așa cum poate, și nu vreau s-o piardă”, a declarat, pentru FANATIK, Emil Wirsz, care spune că a trimis scrisori către organismele europene pentru a nu scoate de pe piață acest medicament.

Adrian Croitoru, tatăl unui băiat de 15 ani ce suferă și el de boala Duchenne, președintele Asociației DMD Care, asociație de sprijin pentru copii ce suferă de diagnosticați cu distrofie musculara Duchenne, spune și el că feed-back-ul pacienților în urma acestui tratament este unul pozitiv. Dincolo de experiența directă a bolnavilor cu DMD, EMA este însă singura autoritate în măsură să dispună asupra riscurilor și beneficiilor unui tratament, subliniază acesta.

„Este o discuție punctuală la nivel de pacient. Și noi avem feed-back din parte pacienților, o parte dintre ei ne spun că acest tratament are rezultate bune.. Noi am inițiat un demers la nivelul EMA, unde părinții și-au susținut cauza. Singura în măsură să demonstreze, cu date clinice, efectele benefice, este compania producătoare, care trebuia să furnizeze toate statisticile necesare pentru ca acest medicament să rămână în continuare pe piață.

Din punctul de vedere al pacienților, cu toți ne dorim un tratament, dar trebuie să urmărim și partea asta, riscuri vs. beneficii, și beneficii clinice pentru pacienți. Și atunci, criteriile de a acorda dreptul de punere pe piață a acestor medicamente este exclusiv al EMA”, a declarat acesta pentru FANATIK.

Acesta subliniază însă că rămâne problematic faptul că după dispariția acestui medicament de pe piață, bolnavii diagnosticați cu această maladie nu vor mai avea acces la alte tratamente. La fel, nu poate fi exclus nici faptul că acest tratament pare, cel puțin după mărturiile directă, să îmbunătățească viața pacienților.

„Din păcate, pentru comunitatea Duchenne este o pierdere majoră. Nu sunt alte alternative pe piață și asta este marea problemă, pentru că ei au oprit acest medicament, dar cu ce vii în schimb și ce se întâmplă cu acești pacienți care până ieri au luat acest tratament? Mă pun și în pielea unui părinte care are un copil care ia acest medicament și vede o îmbunătățire clinică… sigur, poate că nu tratează boala, dar medicamentul îmbunătățește calitatea vieții. Și orice aspect e important. Și nevenind cu nimic în schimb intrăm într-o poveste în care rămâi singur în fața necunoscutului”, a mai declarat Adrian Croitoru pentru FANATIK.

Circa 20 de pacienți în România folosesc Ataluren

Isabela Tudorache, și ea mama unui copil diagnosticat cu Duchenne și președinta Asociației Parent Project România, spune că în țara noastră sunt circa 20 de pacienți care urmează un tratament cu acest medicament, părinți care acum sunt disperați de efectele pe care decizia EMA le-ar putea avea. Ea spune că Ataluren-ul se dovedește a fi un bun medicament suport, care crește calitatea vieții pentru acești bolnavi, lucru deloc puțin, un aspect pe care decizia EMA pare să-l ignore.

„În România știm de aproximativ 20 de persoane care au făcut acest tratament, noi suntem în legătură cu unii dintre ei și am primit la asociație multe mesaje din partea pacienților, copii, din partea părinților care au observat ce se întâmplă cu copiii lor și toți sunt foarte îngrijorați și panicați, și pe bună dreptate. Decizia asta ar însemna să luăm de la acești copii, care nu sunt un număr atât de mare, să luăm un tratament de suport – nu e un tratament care vindecă. Dar vedeți, într-o boală incurabilă, dacă găsești o terapie care poate să-ți susțină copilul să-ți respire, să-și miște mâinile, să poată lucra la un calculator, asta este un mare beneficiu raportat la expectanțele pe care le avem în această maladie.

Decizia asta înseamnă să iei acest tratament de suport și să nu pui nimic în loc. Lucrul acesta mi se pare periculos. Sigur, EMA poate să spună că acest tratament nu-i convinge, dar ce dovadă are EMA, ce date are că luând acest tratament de suport, care din datele noastre își face efectul în timp de mai mulți ani, nu produci mai mult rău copiilor. Ori nu au nicio dată în acest sens. Lucrul acesta este periculos în opinia mea”, a declarat, pentru FANATIK, Isabela Tudorache.

Aceasta subliniază că, deși studiul prezentat de compania producătoare la EMA nu a venit cu date concludente, experiența directă a părinților copiilor care folosesc acest medicament de mai mulți ani indică beneficii ce nu pot fi ignorate.

„Respirația contează, mobilitatea fină contează, sunt atâtea aspecte pe care, la o astfel de boală gravă, nu le poți surprinde pe o perioadă de 6 luni până la 1,5 ani. Însă atunci când vezi cum evoluează un copil care la 15-16 ani mai poate cânta la pian, cum avem noi un caz în România, asta face o mare diferență”, a mai declarat aceasta.

Trebuie menționat că EMA a analizat și datele comparative privind evoluția pe termen lung a pacienților cu DMD. Compania farmaceutică a prezentat un registru (STRIDE) cu pacienți care au fost tratați cu Ataluren în medie 5,5 ani între anii 2015 și 2022. Datele acestora au fost comparate cu cele ale altor pacienți, ce nu au primit acest tratament, din perioada 2006-2016. Compania producătoare a susținut că pacienții care au luat acest medicament și-au pierdut capacitatea de a se deplasa cu trei ani și jumătate mai târziu.

Datele a 241 de băieți , din 13 țări monitorizați timp de cinci ani – au fost comparate cu cele ale pacienților cu DMD care au primit tratament standard în cadrul studiului CINRG, conceput pentru a observa evoluția naturală a bolii pe termen lung. Analiza celor cinci ani de date din registru a arătat că băieții tratați cu Translarna plus tratamentul standard și-au pierdut abilitățile de mers la vârsta medie de 17,9 ani, comparativ cu 12,5 ani pentru cei care au urmat doar tratamentul standard – o îmbunătățire de peste cinci ani.

La vârsta de 12 ani, 80% dintre băieții care au primit Translarna încă mai mergeau, comparativ cu 52% în CINRG. Un declin al funcției pulmonare sub 60% la băieții tratați cu Translarna a avut loc la vârsta medie de 17,6 ani față de 15,8 ani pentru cei care nu au primit terapia – o diferență de 1,8 ani.

În acest caz însă, experții EMA au considerat că nu pot susține concluzia că acest lucru s-a datorat tratamentului cu Ataluren și nu altor fizioterapii care au fost dezvoltate ulterior și de care au beneficiat pacienții din registrul STRIDE, registru întemeiat mai târziu.

Pe de altă parte, există în literatura de specialitate destule studii independente care vorbesc de beneficiile acestui tratament, iar medicii recomandă începerea acestui tratament cât mai repede. Spre exemplu, un studiu realizat în 2021 în Suedia, pe doar 11 pacienți însă pe o perioadă de peste 6 ani, susține ideea că acest medicament întârzie efectele negative ale acestei maladii.

Speranță pentru pacienții cu Duchenne

Isabela Tudorache subliniază că apariția acestui medicament a adus o schimbare de paradigmă a modului în care pacienții cu DMD sunt văzuți. Simpla posibilitate privind apariția unui tratament a schimbat modul în care medicii văd și au grijă de acești bolnavi.

„Noi nu suntem în postura de a susține un medicament care pur și simplu nu funcționează. Apariția acestui Ataluren a făcut o schimbare nu doar pentru cei 10-20 de copii care fac acest tratament, ci este singurul tratament suportiv pentru boala incurabilă Duchenne – practic a schimbat abordarea și viziunea pentru toți copiii. Asta pentru că, fiind o boală incurabilă, oamenii erau foarte pasivi. Domnule, nu există niciun tratament, asta e.

Însă, în momentul în care a apărut acest prim produs, a deschis calea către speranță și către obligația tuturor medicilor din echipele multidisciplinare de a acorda atenție suplimentară acestei maladii în suport, pentru că și-au dat seama că așa cum a apărut acest tratament mâine poate apărea un altul. Și e important să găsească un copil într-o stare bună”, a mai declarat aceasta, pentru FANATIK.

Evident, rolul procedurii de avizare a oricărui medicament este de a proteja chiar drepturile pacientului, de a-i asigura că nu li se vând medicamente care în realitate nu au niciun efect. Într-un plan secund sunt și costurile care, chiar dacă în acest caz specific nu sunt semnificative, ele înseamnă în realitate bani direcționați, uneori de la alți pacienți. Acest lucru face cu atât mai necesar ca procesul de avizare al unui medicament să fie cât mai serios.

Însă dilema morală este cu atât mai adâncă în acest caz pentru că, așa cum subliniază din nou doamna Isabela Tudorache, EMA a luat o decizie fără date care să arate că acest medicament Ataluren nu ameliorează viața pacienților cu DMD pe termen lung.

„Toți pacienții transmit mesaje: ce facem dacă scoatem un tratament suportiv și nu punem nimic în loc. Este posibil ca boala să avanseze mult mai repede. Nu știm, dar dacă acest lucru se întâmplă, își asumă EMA acest lucru fără să aibă niște date în spate? Ce se întâmplă cu acei copii pe acest tratament și ai căror părinți relatează că la copii le merge bine, că nu sunt efecte adverse. Poți să-i lași așa? Ce date ai că nu le faci rău scoțând acest medicament?”, a declarat aceasta, pentru FANATIK.