Cafeaua, bună pentru inimă, nocivă pentru creier? Câtă cofeină putem consuma fără să ne facem rău

Timp de decenii, medicii au avertizat oamenii care suferă de probleme de ritm cardiac să evite cafeaua, de îngrijorarea că un șoc produs de cofeină ar putea provoca un ritm cardiac neregulat.

Cafeaua, bună pentru inimă. Ar putea reduce riscul aritmiilor

Însă un nou studiu amplu a constatat că majoritatea oamenilor se pot bucura de cafeaua de dimineață sau de cola dietetică de după-amiază fără griji – cofeina nu pare să crească riscul aritmiilor în cazul celor mai mulți dintre oameni.

„Nu vedem nicio dovadă pentru această recomandare pe scară largă de a evita cafeaua sau cofeina”, a declarat co-autorul studiului, Dr. Gregory Marcus, șef asociat de cardiologie pentru cercetări la Universitatea din California, San Francisco, citat de Medical Xpress.

“Ar putea exista unele persoane în care cofeina este factorul lor de declanșare, dar cred că din ce în ce mai multe dovezi arată că aceste cazuri sunt de fapt destul de rare.”

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

În realitate, rezultatele indică faptul că fiecare ceașcă suplimentară de cafea pe care o bea zilnic o persoană ar putea reduce riscul de aritmie cu aproximativ 3% în medie, potrivit cercetării publicate în JAMA Internal Medicine.

„Majoritatea oamenilor, chiar și cei cu aritmii, ar trebui să se poată bucura de ceașca lor de cafea și poate există unii oameni pentru care cofeina sau cafeaua ar putea ajuta la reducerea riscului”, a spus Marcus.

Cafeaua este una dintre băuturile cele mai consumate la nivel mondial, dar proprietățile sale ca stimulent au determinat mulți medici să avertizeze pacienții cu afecțiuni ale inimii împotriva consumului de cofeină, a mai precizat Marcus.

Pentru a vedea dacă într-adevăr cofeina poate determina inima să bată anormal, Marcus și colegii săi au analizat datele de la mai mult de 386.000 de persoane care participă la un studiu de sănătate britanic pe termen lung.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Din acest grup mare, aproximativ 17.000 au dezvoltat o problemă a ritmului cardiac în timpul unei urmăriri medii de 4,5 ani, au spus cercetătorii.

Toți participanții au fost întrebați despre consumul de cafea la înrolarea în studiu. Cercetătorii au comparat răspunsul cu probabilitatea de a dezvolta un ritm cardiac anormal.

Rezultatul: nu a existat nicio legătură între cofeină și tulburări ale ritmului cardiac, chiar și atunci când cercetătorii au luat în considerare factorii genetici care ar putea influența modul în care indivizii metabolizează cofeina.

“Nu am putut găsi nicio dovadă la nivel de populație că cei care au consumat mai multă cafea sau cei expuși la mai multă cofeină au prezentat un risc crescut de aritmii”, a spus Marcus.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina cum este afectată inima de consumul de cafea

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a afla cum afectează cafeaua inima și de ce ar putea proteja împotriva aritmiilor, a spus Marcus.

Cafeaua are efecte antiinflamatorii și se știe că inflamația poate contribui la probleme de ritm cardiac, a spus Marcus. De asemenea, s-ar putea ca tocmai cofeina să motiveze unii oameni să fie mai activi din punct de vedere fizic, ceea ce reduce riscul de aritmie.

„Probabil că nu suntem pe deplin conștienți de diferitele mecanisme care ar putea fi relevante” pentru relația dintre cofeină și sănătatea inimii, a spus Marcus.

Marcus a mai precizat că își încurajează propriii pacienți cu ritm cardiac să experimenteze cafeaua.

“În multe cazuri anecdotic, nu face diferența”, a spus Marcus. “Pentru cei mai mulți, nu am descoperit că este un factor declanșator important. Sunt foarte fericiți să primească această veste bună, în special cei care se bucură de cafea”.

Ce rol are „gena cafelei”

Cercetătorii au analizat, de asemenea, genele cunoscute a fi asociate cu nervozitatea provocată de cafea.

Gena CYP1A2, numită uneori „gena cafelei”, ajută la metabolismul cofeinei. Persoanele cu o genă care funcționează pe deplin – care pot fi afectate de stilul de viață, cum ar fi fumatul – metabolizează cafeaua într-un ritm normal. Asta înseamnă că pot, în cea mai mare parte, să bea cafea fără efecte negative.

Dar când acea genă mutează, viteza cu care organismul metabolizează cafeaua ar putea încetini, iar efectul cafelei ar putea fi resimțit mai intens.

În analiza sa genetică, studiul nu a găsit nicio asociere semnificativă între metabolismul afectat al cafelei și riscul de aritmie.
Noțiunea că bătăile neregulate ale inimii sunt provocate de cafea s-a născut din studii mai vechi, mici, inclusiv unul care s-a concentrat în totalitate pe medicii de sex masculin, au scris Marcus și echipa sa de la Universitatea din California San Francisco.

Astăzi, știința are o altă viziune. De fapt, o „revizuire a 201 metaanalize a constatat că un consum moderat de cafea este probabil mai degrabă benefic decât dăunător pentru sănătate”, a scris Marcus.

De asemenea, au apărut o serie de „beneficii posibile ale cafeinei și cafelei pentru sănătate, cum ar fi reducerea cancerului, diabetului, bolilor cardiovasculare și mortalității globale”, potrivit studiului.

Cafeaua, nocivă pentru creier. Consumul excesiv crește riscul de demență

Noile cercetări de la Universitatea din Australia de Sud avertizează că un consum ridicat de cafea ar putea afecta sănătatea creierului.

În cel mai mare studiu de acest gen, cercetătorii au descoperit că un consum ridicat de cafea este asociat cu volume totale mai mici de creier și cu un risc crescut de demență.

Desfășurat la Centrul australian pentru sănătate de precizie al UniSA de la SAHMRI și cu o echipă de cercetători internaționali, studiul a evaluat efectele cafelei asupra creierului în rândul a 17.702 de participanți din Marea BRitanie (cu vârste cuprinse între 37 și 73 de ani), constatând că la cei care au băut mai mult de șase cești de cafea pe zi a crescut cu 53% riscul de demență.

Cercetătorul principal Kitty Pham spune că cercetarea oferă informații importante pentru sănătatea publică.

“Cafeaua este printre cele mai populare băuturi din lume. Cu toate acestea, consumul global fiind mai mare de nouă miliarde de kilograme pe an, este esențial să înțelegem orice implicații potențiale asupra sănătății”, spune Pham, citată de Medical Xpress.

„Aceasta este cea mai amplă investigație a conexiunilor dintre cafea, măsurarea volumului creierului, riscurile de demență și riscurile de accident vascular cerebral. Este, de asemenea, cel mai mare studiu care să ia în considerare datele volumetrice de imagistică a creierului și o gamă largă de factori de confuzie.

Având în vedere toate permutările posibile, am constatat în mod constant că un consum mai mare de cafea a fost semnificativ asociat cu un volum redus al creierului – în esență, consumul a mai mult de șase cești de cafea pe zi poate duce la risc de boli cerebrale, cum ar fi demența și accidentul vascular cerebral.”

Demența este o afecțiune degenerativă a creierului care afectează memoria, gândirea, comportamentul și capacitatea de a efectua sarcini de zi cu zi. Aproximativ 50 de milioane de persoane sunt diagnosticate cu sindromul la nivel mondial.

Accidentul vascular cerebral este o afecțiune în care alimentarea cu sânge a creierului este întreruptă, rezultând în privare de oxigen, leziuni ale creierului și pierderi de funcție. La nivel global, unul din patru adulți cu vârsta peste 25 de ani va avea un accident vascular cerebral în timpul vieții.

Datele sugerează că 13,7 milioane de oameni vor suferi un accident vascular cerebral în acest an, 5,5 milioane murind ca urmare a unui AVC.