Campania emoțională de boicotare a companiilor austriece după eșecul Schengen. „Jucăm la cacealma. Nu avem cărțile pentru mâna asta”

Experții în economie sunt de părere că o decizie de susținere a unei astfel de campanii, încurajată nu doar pe rețelele de socializare, dar și de numeroși politicieni și oficiali români, arată că aceștia nu au calculat consecințele unui astfel de demers, demers în care România joacă mai mult la cacealma.

Cât de rațională este boicotarea firmelor austriece

Președintele Iohannis și PNL au promovat agresiv subiectul Schengen crezând că pot capitaliza masiv pe plan politic de pe urma unei victorii facile, fiind de altfel și singurul mare obiectiv pe care șeful statului îl putea bifa în ultimii ani de mandat. După votul de joi din Consiliul JAI și refuzul oficialilor de la Viena de a susține primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen, la București, Austria a devenit vinovatul de serviciu pentru acest eșec al României. Rând pe rând liderii politici, de la președintele Iohannis la Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au indicat Austria drept principal vinovat pentru eșecul în acest dosar, înghețat în ultimii 11 ani, timp în care oficialii de la București nu au mai luptat pentru atingerea acestui obiectiv strategic al țării.

În acest context, în mod natural la nivelul societății noastre s-a amplificat o reacție emoțională de răzbunare față de Austria, iar principala țintă au devenit companiile cu capital austriac aflate pe piața din România. Rând pe rând, oamenii au anunțat pe rețelele de socializare că își închid conturile la Erste și Raiffeisen Bank, cele două mari bănci cu capital austriac din România, unii antreprenori au anunțat că nu vor mai lucra cu companiile austriece, unele restaurante au precizat că nu vor mai accepta plata cu carduri de la respectivele bănci, iar șoferii au amenințat că nu vor mai alimenta de la OMV, o altă companie cu capital austriac. Moda a ajuns până și în liga de fotbal, acolo unde Universitatea Craiova a anunțat că rupe orice legătură cu aceste companii și aderă la „un boicot total”.

Aceste reacții au fost fără îndoială alimentate și de declarațiile a mulți politicieni care au susținut o astfel de abordare. Rareș Bogdan, liderul PNL, a declarat joi că cere ca toate companiile de stat să-și închidă conturile de la respectivele bănci, ministrul turismului din partea PSD le-a cerut românilor să nu mai meargă la schi în Austria, și exemplele pot continua. „Companiile de stat să închidă conturile bancare la băncile austriece, românii să nu mai ruleze bani prin bănci austriece, să-i mute în bănci românești, franceze și germane”, a declarat Rareș Bogdan într-o intervenție la Antena 3.

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

De altfel, presiunea publică pe acest subiect a determinat și un mesaj public, venit din partea Erste și Raiffeisen, în care cele două bănci și-au exprimat regretul pentru decizia oficialilor austrieci și au subliniat atât rolul lor în economia românească, dar și susținerea pentru valorile europene. „În contextul votului negativ pentru aderarea României la spaţiul Schengen, nu suntem în măsură să comentăm asupra deciziilor cu caracter politic, mai mult decât că ne arătăm surprinşi de această decizie”, se arată într-un comunicat al Raiffeisen Bank unde subliniază că banca susține economia românească de 25 de ani.

Așteptările ar trebui să vină de la politicienii români

Sociologul Gelu Duminică a declarat că nu va adera la această campanie, oricât de nedreaptă este decizia Austriei, susținând că o astfel de campanie ar lovi în angajații români de la aceste companii și subliniind că așteptările noastre sunt în primul rând față de politicienii români care trebuie să-și asume acest eșec. În opinia acestuia, energiile noastre ar fi mult mai bine consumate dacă ar fi îndreptate către propriii lideri în contextul în care aceștia poartă responsabilitatea pentru acest eșec.

„Sigur, sunt vinovați austriecii, însă cred că noi ar trebui să fim atenți la politicienii noștri și la ce au făcut ei. Nimeni nu se întreabă acum cum a reușit Croația, care a aderat la UE după România, să fie mai bine văzută decât țara noastră. De ce imaginea Croației este mai bună decât a țării noastre în condițiile în care România este principala forță economică din din sud-estul Europei? Poate ar trebui să ne întrebăm de ce s-a întâmplat acest lucru și cine e responsabil.

Eu m-aș fi așteptat ca politicianul român responsabil să fi ieșit joi unul dintre ei, cei care și-ar fi asumat succesul, și să fi zis, dragilor, ne cerem scuze, a fost un eșec al nostru, n-am reușit să-i convingem pe ăia, însă a fost un eșec al nostru. Însă noi am văzut Miorița din nou, la apus de aseară, ală austriac și cu ală olandez se vorbiră ca să ne omoare, că avem oi mai multe, mândre și cornute.

Digisport.ro

A venit răspunsul CNA, după sesizarea în care s-a cerut interzicerea alăturării numelui ”București” denumirii CSA Steaua

Sigur, au și ei responsabilitatea lor, însă noi ca cetățeni români la cine trebuie să ne uităm? La politicienii europeni care și-a urmărit propriul interes național, cu gândire mică, și așa mai departe, sau ne uităm la diplomații noștri, politicienii noștri pe care noi i-am plătit, i-am susținut ca să ne ducă în Schengen. E un contract moral pe care noi îl avem este cu politicianul român. Diplomația românească a eșuat”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Gelu Duminică.

De altfel, într-un exemplu clasic de disonanță cognitivă, apeluri pentru un astfel de boicot au venit din partea AUR și a altor formațiuni de extremă dreapta, adică grupările care au militat pentru „suveranitatea” națională și chiar ieșirea României din Uniunea Europeană. Acesta a fost primul mesaj al președintelui AUR, care le-a cerut românilor să nu mai apeleze la băncile austriece, iar alte figuri apropiate de extrema dreapta au amplificat acest mesaj, caracterizat de Gelu Duminică ca un simplu act de populism.

„Trebuie să ne facem curat în propria grădină”

Economistul Radu Nechita, cadru universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, este de părere că în acest moment singurul efort constructiv este de a ne rezolva problemele pe care le știm că există în acest dosar, în ciuda evaluărilor pozitive primite de la forurile europene, și că acesta este singurul mod în care ne putem asigura că nu ne vom sabota atingerea acestui obiectiv și pe viitor.

„Lumea simplifică realitatea însă de această dată nu în intenția de a o face inteligibilă, ci de a o face să fie interpretată în interesul propriu. Decizia Austriei nu este justificată, este nedreaptă, abuzivă și arbitrară din mai multe puncte de vedere. Nu putem ignora și vulnerabilitățile noastre. Degeaba spunem că avem aparate de supraveghe a frontierelor dacă acel aparat a care supraveghează Marea Neagră nu a funcționat chiar în noaptea unui uriaș transport de cocaină.

Aici sunt anumite elemente care credibilizează că partea tehnică cu care ne lăudăm nu e suficientă dacă traficantul are butonul scanerului. E vorba de credibilitatea autorităților, ce nu poate fi clădită cu oameni care au probleme serioase de imagine, plagiate, sau miniștri care nu vorbesc limbi străine dar merg la negocieri fără translatori. Toate aceste lucruri indică că există o reticență care nu este numai la Austria, data viitoare ar putea fi Franța sau Italia. Nu e ca și cum nu mai avem ce să îmbunătățim în România. Primul lucru pe care-l avem de făcut este să facem curat aici la noi acasă”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita.

De altfel, vineri, jurnalista Emilia Șercan a scris pe pagina ei de Facebook faptul că Inspectoratul General pentru Imigrări este condus din februarie anul acesta de Marius Florin Mihăilă, fostul coleg de bancă din liceu al lui Lucian Bode, asta după ce fusese numit anterior ilegal rector al Academiei de Poliție, revocat de Marcel Vela după doar șase zile după ce a aflat că fusese numit ilegal. „Când instituțiile statului sunt pentru politicieni doar surse pentru sinecuri bune de împărțit rudelor și prietenilor, dar și o modalitate de a plăti diverse obligații, consecințele deciziilor lor le vom suporta noi, cetățenii. Inclusiv neintrarea în Schengen”, a scris jurnalista pe pagina ei de Facebook.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, economistul Bogdan Glăvan îi răspunde ministrului economiei care s-a plâns că România pierde 10 miliarde de euro prin eșecul Schengen, notând că România pierde miliarde și pentru că are cea mai proastă democrație din Europa, „conform Democracy Index suntem lângă Serbia și Albania, stăm mai prost decât Ungaria”, subliniază acesta, că stăm mai prost decât Croația la capitolul corupție, ca legile sunt schimbate peste noapte, că politicienii noștri nu vor aderarea la euro. „Câte miliarde pierde România fiindcă este guvernată de foști activiști comuniști de pe vremea lui Ceaușescu (agricultură) sau de oameni care au furat saci cu porumb pe vremea lui Ceaușescu (Curtea de Conturi)?”, notează profesorul de economie.

„Ne lovim propriii aliați”

Economistul Radu Nechita subliniază însă că o decizie de boicot trebuie luată după cântărirea consecințelor, și acesta notează că o astfel de analiză nu pare să fi fost făcută. În opinia sa companiile cu capital austriac au principalul interes ca România să fie primită în spațiul Schengen, deci ei sunt aliații României în acest caz. A le boicota afacerile aici nu reprezintă decât o lovitură atât pentru cei care ne împărtășesc interesele, dar și în zecile de mii de angajați români ai acestor companii.

Potrivit datelor oficiale, Austria este cel de-al treilea mare investitor în România, cu aproape 13 miliarde de euro investite în anul 2021, companiile cu capital austriac având circa 65.000 de angajați în țara noastră. Radu Nechita susține că boicotarea firmelor austriece nu reprezintă o strategie rațională, dată fiind discrepanța economică dintre cele două țări.

„Un boicot se justifică dacă cel pe care-l boicotezi îl doare cel puțin la fel de tare ca pe tine. Sau poate pe tine te doare mai tare, dar tu îți poți permite să suporți mai multă durere decât el, adică acel cost reprezintă mai puțin pentru mine, chiar dacă în valoare absolută este mai mare. Eu îmi permit să plătesc acel cost, dar tu nu. Să presupunem că toată lumea își retrage banii de la băncile austrice, credem atunci că o criză bancară în România care ar dărâma două bănci cu capital austriac, printre cele mai mari din țara noastră, acest lucru va afecta mai mult economia românească sau pe cea austriacă?

Înainte de a veni cu idei din astea și de a le arunca în spațiul public trebuie să calculăm puțin consecințele propunerilor noastre. Sunt firme cu capital austriac, dar cu angajați români. Deci despre ce vorbim aici? Că nu mai importăm bomboane Mozart, atunci poate acele firme vor fi și mai puțin interesate să elimine timpul de stat în vămi. Înțeleg inițiativa asta de boicot, de răzbunare până la urmă, dar trebuie să găsim un mod de a face acest lucru în care să ne răzbunăm pe politicienii austrieci. Cu ce ar ajuta România dacă firmele austriece ar zice mâine gata, vindem tot și plecăm? Am fi mai aproape de Schengen sau mai departe? Apoi, o reacție de înjurături la ce ne ajută în contextul în care tot Austria va vota peste 3, 6 sau 9 luni?”, este de părere profesorul Radu Nechita.

În opinia sa, în acest caz România joacă mai mult la cacealma, neavând cărțile de a duce până la capăt această politică de boicot ce este mult mai dureroasă pentru țara noastră decât pentru Austria, țară cu un PIB de 1,5 ori mai mare ca al României.

„Boicotarea firmelor austriece care sunt în România, care dacă pleacă concediază mii de oameni și ar transmite un semnal de instabilitate, pare complet irațională. Nu știu dacă Austria ar fi tulburată în mod deosebit. Avantajele aderării la Schengen s-ar fi simțit și pentru companiile austriece, deci acest argument nu a contat oricum în decizia autorităților de la Viena.

Poate că aceste firme au intervenit oricum în favoarea României, și atunci noi nu facem decât să pedepsim aliații. Dacă nu au intervenit pentru că nu sunt interesate de piața noastră atunci nici amenințările astea nu au cum să fie eficiente. Practic vorbim de al treilea investitor în România, deci nu avem cărțile cu care să jucăm mâna asta. Jucăm la cacealma”, a mai declarat Radu Nechita pentru FANATIK.