Campioana olimpică Simona Amânar vorbește despre ratarea carierei. Sacrificiul făcut de gimnasta de aur: ”S-a pierdut tot”

Simona Amânar a devenit campioană mondială la doar 16 ani. Recunoaște că visul ei a fost să existe, în gimnastică, un element care să-i poarte numele și a reușit. Celebra campioană mondială ne vorbește și despre relația cu Octavian Bellu și Mariana Bitang.

Simona Amânar, sacrificiile unui campion olimpic

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru FANATIK, Simona Amânar, celebra campioană olimpică, face dezvăluiri despre cel mai greu moment din viața ei. Aflăm motivul pentru care s-a retras din sportul profesionist și cât a durat până să ia această decizie. Simona Amânar își amintește cum l-a cunoscut pe soțul ei, Cosmin, și mărturisește că performanța este grea pentru că lumea se uită doar la rezultate.

“Visul meu era să am un element care să-mi poarte numele”

Simona Amânar s-a născut pe data de 7 octombrie 1979, la Constanța. În anul 1995 devenea campioană mondială, la doar 16 ani. Mărturisește că a fost întotdeauna o sportivă de echipă. O săritură extrem de dificilă din gimnastică, inventată de ea, îi poartă numele.

“Săritura Amânar am început-o în joacă. Nu a fost greu să-i dăm  această formă. Trebuia să mai întorc 180 de grade din săritura pe care eu o săream deja, mai greu era să pun în aplicare tot ce învățasem. Știam tot ce trebuie să fac dar de multe ori nu reușeam.

Digi24.ro

Un bărbat a fost găsit crucificat pe un gard, cu cuie bătute în mâini. Poliția a vorbit de un "un atac sinistru de tip paramilitar"

Am avut perioade în care nu aveam foarte multe competiții așa că, la antrenamente, ne mai jucam cu elemente noi. Așa s-a născut Săritura Amânar. Ideea a fost a antrenorului.

Antrenorii au fost practic, coregrafii execuției, iar eu executanta. Visul meu era să am un element care să-mi poarte numele, indiferent de aparat. Dar cel mai ușor realizabil era la sărituri unul dintre aparatele mele preferate.

Sunt mândră că săritura Amânar are o valoare  mare în codul de punctaj și că am lăsat ceva în urmă pentru totdeauna. În momentul de față sunt tot mai multe gimnaste care execute această săritură”, ne spune Simona Amânar.

Motivul retragerii Simonei Amânar: “Începusem să am dureri”

După Jocurile Olimpice de la Sidney, celebra campioană a decis să se retragă, durerile erau prea mari. Simona Amânar, multiplă campioană olimpică, este cea de a doua sportivă română inclusă în Internațional Gymnastics Hall of Fame, după celebra Nadia Comăneci.

Digisport.ro

FOTO ”Ireal”. Donald Trump și un model au provocat indignare prin aparițiile de la Miami: ”Lumea ciudaților”

“Am anunțat din timp retragerea mea și că JO de la Sidney este ultima mea mare competiție. Voiam ca aceste Jocuri să fie pentru mine un sfârșit de carieră  cu rezultate memorabile. Domnul Bellu avea o vorbă: `Este bine să ști când să te retragi`.

Începusem să am dureri, îmi simțeam organismul obosit. Cel mai tare mă supăra glezna dreaptă și știam că nu mai pot face față  la un nivel ridicat de pregătire.   După Sidney am mai participat la o Cupă Mondială apoi  mi-am făcut planul de retragere”, ne spune, în exclusivitate pentru FANATIK, Simona Amânar.

 “O mică ezitare și s-a pierdut tot”

Simona Amânar își aduce aminte de cel mai greu moment din carieră, când a pierdut totul din cauza unei mici ezitări. Celebra sportivă este de părere că tot sistemul sportiv din România ar trebui regândit la cerințele de azi.

“Nu știu să  fi vrut renunț vreodată. La Tianjin însă, când la ultima rotație eram aproape campionă mondială absolută, am ratat un element la paralel și toată muncă mea s-a dus pe apă sâmbetei. O mică ezitare și s-a pierdut tot. Venea Sydney, cum să pot să mă  gândesc la abandon când aș fi stricat un lanț bine legat. Am trecut peste, cu toate dezamăgirile. Poate norocul a fost și faptul că a câștigat Maria, iar pentru România a ieșit bine în final.

Eu cred că trebuie reflectat la reformarea întregului sistem sportiv, adaptarea lui la momentul actual. Este nevoie de infrastructură și de investit în antrenori. Copii talentați și doritori există. Trebuiesc create câteva cluburi puternice, să avem antrenori pentru toate categoriile de vârstă, medici specialiști, centre  de recuperare”, este de părere marea campioană.

Simona Amânar era doar un copil când a devenit campioană mondială

În 1995, la doar 16 ani, Simona Amânar a devenit campioană mondială. Sportiva mărturisește că era doar un copil disciplinat și muncitor, care trăgea mereu împreună cu echipa. Recunoaște că, spre deosebire de multe dintre colegele sale, ea s-a putut bucura de o parte de copilărie.

“Eram un copil când am devenit campioană mondială. Un copil disciplinat și muncitor. Mă pregătisem pentru competiție. Credeam în mine mai mult decât altcineva deși făceam parte dintr-o echipă redutabilă și eu eram cotată doar cu șansa a treia. La fel și adversarele noastre, foarte puternice și organizate, toate cu multe titluri și experiență în spate. Am reușit prin muncă, perseverență și calitate.

Spre deosebire de multe alte colege, am avut parte și de copilărie. Sigur, nu ca toți ceilalți copii pentru că aveam ore întregi, zilnic, de antrenament, dar până la 13 ani am locuit cu părinții la Constanța. Păstrez și acum legătura cu prietenii din copilărie. M-am jucat și eu pe maidan, am sărit și eu pe bătătorul de covoare”, își amintește Simona Amânar.

“Performanța nu este ușoară, lumea se uită doar la rezultate”

De la vârsta de 6 ani Simona Amânar s-a apucat de gimnastică. Întâi ca o joacă, părinții ei ducând-o la sală ca să-și consume energia. În timp, celebra campioană nu a fugit de greu, ci s-a ambiționat să câștige. Recunoaște că nu simte și n-a simțit vreodată niciun regret.

“Sigur, părinții mei au avut rolul lor, m-au îndreptat către acest sport, dar mi-a plăcut și am acceptat efortul de a mă antrena. Eu nu am fost forțată de părinți să fac gimnastică. M-au dus pentru a-mi consuma energia, așa era pe atunci. Părinții își duceau copiii la sport, dar eu mi-am dorit să fac gimnastică, drept dovadă și rezultatele.

Ulterior, atunci când mama simțea că mi-e greu îmi spunea “hai acasă, mamă”, dar rămâneam mai departe să fac performanță, să mă antrenez. Eram și o sportivă de echipă, nu mă gândeam doar la mine. Știam că, dacă aș pleca, aș rupe un lanț. S-ar destramă un ciclu și am pierde cu toții. Performanța nu este ușoară, intervin foarte mulți factori până la competiție. Lumea se uită doar la rezultate, dar competița în sine este ultimul aspect.

Gândiți-va doar când faci o deplasare pe alt continent, diferența de fus orar sau intrarea imediată în antrenament și competiție în 2-3 zile. De multe ori nu te adaptezi, nu te dezmeticesti bine și îți dai seama că te lupți cu cei mai buni din lume pentru a deveni tu cel mai bun.

Mi-ar fi plăcut de multe ori să avem noi condiții de organizare a unor astfel de competiții, să particip și eu acasă, cu mii de români în tribună”, spune Simona Amânar, în exclusivitate pentru FANATIK.

Simona Amânar crede că sportul ar trebui reformat în România

Celebra campioană mondială ne povestește  cum arăta o zi din viața ei atunci când făcea performanță. Recunoaște că școala nu era o prioritate și că acest lucru nu a fost benefic după retragerea din sportul de performanță.

“Era un program stabilit. Făceam și școală care nu era prioritară atunci, dar făceam în regim special și ne-a prins bine. Nu era rău dacă se insista mai mult pe școală pentru că venea momentul retragerii și atunci multe fete nu și-au găsit foarte bine rostul. Dar e bine să ai o bază, la terminare să ai de unde începe ceva.

Să ne gândim la cei care ajung la un anumit nivel, dar nu reușesc să-l desăvârșească cu rezultate deosebite, constante. Aici e o mai mare problemă. În trecut știai că îți găseai un loc de antrenor, acum e destul de greu. Sportul trebuie reformat, reorganizat după principiile economiei de piață și nu mai trebuie lăsată organizarea din trecut într-o societate cum e cea de astăzi”, mărturisește celebra campioană mondială.

Simona Amânar despre tratamentele la care erau supuse sportivele: “Nu vreau să întru în detalii, lucrurile sunt terminate”

Relația celebrei campioane mondiale cu Octavian Bellu și Mariana Bitang a fost una bună. De la vârsta de 13 ani, de când a intrat în lotul olimpic, antrenorii au devenit, pentru ea, o a doua familie. Mărturisește că peste tot mai existau tratamente dure dar toate au trecut și nu contează decât rezultatele. Simona Amânar este, probabil, cea mai bună gimnastă a României la sărituri.

“Cu Octavian Belu și Mariana Bitang am luat contact direct după vârsta de 13 ani. În gimnastică nu existau doar Belu și Bitang, era un sistem întreg în spate. Ce se întâmpla, se întâmpla aproape peste tot. Performanța era prioritară. Prin prizma rezultatelor, fără echivoc, cei doi reprezintă apogeul performanței.

Nu cred că există în lume antrenori cu performanțele lor, ca atâtea medalii Europene, Mondiale și Olimpice, fără a pune la socotela alte competiții. Nu vreau să intru în detalii, anii au trecut, lucrurile sunt terminate și rezultatele au rămas”, spune Simona Amânar.

Simona Amânar vorbește despre soțul ei

Marea campioană mondială mărturisește că, pe vremea când activa ea, fetele nu erau invidioase unele pe altele. Se gândeau mereu la echipă și la cum ar putea câștiga. Simona Amânar ne povestește cum l-a cunoscut pe soțul ei și cine pe cine a cucerit.

“Ca mamă sunt și relaxată, mai intru și în panică. Sunt apropiată de copiii mei, petrec zi de zi cu ei, mă ocup de ei. Cel mare, Alex, este student la medicină, anul III, e pornit pe un drum bun, ceilalți mici sunt toată ziua în jurul meu.

Sunt mulți, foarte mulți ani de când l-am cunoscut pe soțul meu. Ne-am cunoscut la nunta Laviniei Miloșovici, unde părinții lui Cosmin erau nași, iar noi am condus-o pe Lavinia la altar.

Avem 3 copii minunați,  sunt peste 22 ani de căsătorie, am construit foarte multe împreună. Sper să fim sănătoși, să ne bucurăm de cei mici. Bunul-simț, respectul, încrederea ne-au apropiat mult și am ajuns, ulterior, să construim o familie”, ne spune Simona Amânar.

Secretul unei relații care durează de 24 de ani

Simona Amânar este împreună cu Cosmin, soțul ei, de 24 de ani. Ne spune că nu știe când au trecut toți anii ăștia și aflăm secretul unei relații de durata.

“Avem 22 ani de căsnicie, încă 2 de relație, deci de 24 de ani suntem împreună. Secretul e munca. De la început ne-am apucat să muncim amândoi, să facem, să creăm condiții pentru copii. Am și petrecut, dar cu limită, fără extravaganțe. Cred că acesta este un secret.

Îmi place să gătesc de  la supe, ciorbe, fripturi de toate felurile la prăjituri. Nu am un fel anume. Tudor iubește pastele, Ștefania nu este pretențioasă la mâncare dar iubește prăjiturile făcute în casă. De multe ori pregătim împreună deserturile. Alex și soțul meu  Cosmin preferă mâncarea făcută în  cuptor sau ceaun”, povestește Simona Amânar.