Milioane de creștini ortodocși din întreaga lume, inclusiv din România, sărbătoresc Crăciunul și Revelionul pe rit vechi. Semnificația celor două sărbători este aceeași, însă datele diferă în funcție de calendarul folosit.
Creștinii folosesc calendare diferite și așa se face că venirea pe lume a lui Iisus ajunge să fie sărbătorită de două ori, pe 25 decembrie, dar și pe 7 ianuarie. În 2024, această dată pică într-o zi de duminică.
Decalajul are la bază o istorie îndelungată, ce datează dinainte de Hristos. Pe atunci, existau două moduri de măsurare a timpului dintr-un an: cel egiptean, de 365 de zile, precum și cel roman, de 355 de zile.
Astfel că, de fiecare dată, exista o diferență de 10 zile între acestea și chiar și între ele și calendarul solar. Între calculul calendarului de 365 de zile și 6 ore, dar și calendarul solar de 365 zile, 5 ore și 43 de minute rămânea de fiecare dată o diferență de 11 minute și 14 secunde.
În aceste condiții, în 330 de ani, s-a ajuns la diferența de trei zile cu care a rămas în urmă calendarul iulian. În anul 46 î.Hr, împăratul roman Iuliu Cezar, pentru a îndrepta diferența, a făcut trecerea la calendarul egiptean.
În anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea la cel gregorian și așa s-a produs marea separare a Bisericii Ortodoxe, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou. Astfel că, acum, Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit la 13 zile diferență față de calendarul ortodox oficial.
De asemenea, anual, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, creștinii ortodocși care se ghidează după vechiul calendar, sărbătoresc trecerea într-un nou an. Revelionul pe rit vechi este celebrat de sârbi, ucraineni, lipoveni şi ruşi.
Pe de altă parte parte, Boboteaza, care în calendarul ortodox actual este trecută pe 6 ianuarie, pe rit vechi are loc pe 19 ianuarie. În această zi, în țările care au adoptat calendarul gregorian, inclusiv în România, sunt respectate mai multe tradiții.
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este acela că preoții aruncă cruciulițe sfințite în apele râurilor sau lacuri, iar credincioșii curajos, mai ales tinerii, se aruncă pentru a le recupera.
Când vine vorba de tradiții și obiceiuri, atunci când vine vorba despre Crăciunul și Revelionul pe rit vechi, se respectă mare parte din cele cunoscute de toată lumea. În plus, în Ajunul Crăciunului, se aprinde badnjak-ului din curtea bisericii. Cel mai vârstnic bărbat din familie taie un stejar, iar seara îi dă foc. Acest obicei este asociat cu arderea păcatelor și înălțarea spre Lumină.
De altfel, în dimineața de 7 ianuarie, o femeie ar trebui să meargă să aducă o găleată de apă de la o fântână, de la un lac sau de la o apă curgătoare și să adune ramuri de salcie și busuioc, urmând să le scufunde în apă, iar întreaga familie să spele pe față cu ea.