„Capitalism de război”: Vladimir Putin transformă economia Rusiei în carne de tun. Țara o să ajungă la mâna Chinei

La doi ani de la invadarea Ucrainei, Rusia a dejucat pronosticurile și și-a salvat economia economia. Deși a reușit parțial să ocolească sancțiunile occidentale, creșterea sa robustă se datorează în primul rând exploziei cheltuielilor militare publice, care stimulează producția industrială.

Nu toate sancțiunile au mers

„Vom provoca prăbușirea economiei rusești”, declamau a doua zi după invadarea Ucrainei aliații occidentali ai Kievului. Aceștia au promis o reacție occidentală fără precedent împotriva Moscovei, cu sancțiuni masive care să îi îngenuncheze economia. Înghețarea rezervelor băncii centrale, restricții asupra exporturilor și importurilor: măsurile luate de aliații Kievului împotriva Rusiei s-au intensificat de-a lungul lunilor, de la Uniunea Europeană la Statele Unite, Japonia și Australia.

Dar, după doi ani, este clar că economia rusă nu s-a prăbușit. În timp ce sancțiunile occidentale nu au rămas fără efect, Kremlinul a luat măsuri drastice pentru a le limita impactul. În februarie 2022, Banca Centrală a Rusiei (BCR) a venit în ajutorul rublei prin majorarea ratei de referință cu peste zece puncte, în timp ce, câteva săptămâni mai târziu, guvernul a interzis străinilor să își vândă participațiile în proiecte financiare și energetice stabilite pe teritoriul rus, scrie BFMTV.

Exportatorii ruși au fost obligați să convertească 80% din veniturile lor în ruble. Nu a fost suficient pentru a evita recesiunea. Primul an de război a dus la o scădere de 2,1% a PIB-ului rusesc. Cu toate acestea, a fost un declin limitat, în comparație cu cele 8,5% prevăzute inițial de FMI. Mai presus de toate, economia rusă a reușit să se redreseze, înregistrând o creștere de 3% în 2023, potrivit Rosstat.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

La rândul său, FMI și-a revizuit puternic în creștere prognoza privind creșterea economică a Rusiei în 2024, la 2,6%, față de 1,1% anterior. „Este clar că economia rusă se descurcă mai bine decât ne așteptam”, a declarat pentru Financial Times Pierre-Olivier Gourinchas, economist-șef al organizației cu sediul la Washington.

Ocolirea sancțiunilor

Pentru Sylvain Bersinger, economist-șef la cabinetul de consiliere și cercetare economică Asterès, „probabil că a existat o capacitate mai mare decât se aștepta să se ocolească sancțiunile occidentale”. Economistul subliniază că, în ciuda restricțiilor, Rusia a continuat să facă comerț cu țările occidentale prin intermediul țărilor terțe, în special pentru a importa bunuri necesare, cum ar fi componente electronice.

De asemenea, exporturile sale de hidrocarburi au rezistat bine. Pe de o parte, datorită creșterii prețurilor la gaze, care au compensat parțial scăderea volumelor de export. Pe de altă parte, datorită creșterii comerțului cu petrol cu țări „prietene” precum China, India și Turcia pentru a compensa scăderea cererii europene.

Ca urmare, „în august 2023, veniturile din petrol au revenit aproape la nivelul din 2022”, subliniază Vladislav Inozemțev, un economist rus aflat în exil și fondator al Centrului de cercetare privind societatea postindustrială, într-un raport recent. Potrivit acestuia, „sancțiunile financiare în sine au avut doar un impact limitat asupra economiei rusești”, în timp ce „valoarea activelor înghețate de Banca Centrală (…) a fost comparabilă cu excedentul comercial al Rusiei pentru 2022 (300 de miliarde de dolari)”.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Astfel că, în cele din urmă, economia rusă „a supraviețuit, deoarece încercarea de a o disocia de piețele internaționale a eșuat”, deoarece „s-a bazat pe presupunerea nerealistă că doar câteva puteri pot impune sancțiuni universale unei economii mari”.

Inflație și dezindustrializare

Poate că economia rusă a evitat cel mai rău scenariu, dar nu a ieșit nevătămată în ultimele luni. Potrivit Asterès, în 2025, PIB-ul țării va fi cu 3,8% mai mic decât ar fi fost dacă nu ar fi avut loc războiul declanșat de Vladimir Putin. Mai important, Rusia se confruntă cu o inflație persistentă (7,4% în ianuarie), care riscă să penalizeze consumatorii și întreprinderile pentru mult timp de acum încolo.

Slăbirea rublei, deficitul de forță de muncă cauzat de emigrarea în masă în urma anunțării mobilizării, problemele de aprovizionare în anumite sectoare și magazine din cauza sancțiunilor occidentale sunt doar câțiva dintre factorii care au tras în jos economia rusă. Toți acești factori au dus la creșterea prețurilor. În urmă cu câteva zile, banca centrală a anunțat că menține dobânda cheie la 16%, în încercarea de a încetini inflația, pe care se străduiește în prezent să o limiteze. Vladimir Putin însuși a cerut guvernului să acorde o „atenție deosebită controlului” inflației, în condițiile în care gospodăriile rusești își văd puterea de cumpărare erodată lună de lună.

În pofida eforturilor sale, BCR a avertizat că „pe termen mediu, riscurile de inflație rămân în creștere”, ceea ce o obligă să „mențină condițiile monetare restrictive (…) pentru o perioadă lungă de timp”. Pe lângă inflație, economia rusă dă și alte semne de slăbire.

„Sectoare întregi ale industriei rusești s-au contractat”, notează Sylvain Bersinger. Economia rusă „dă semne clare de dezindustrializare, într-un moment în care este evidentă prăbușirea aproape tuturor proiectelor de „substituire a importurilor”, adaugă Vladislav Inozemțev, care consideră că „China devine singura sursă de aprovizionare a țării cu componente de înaltă tehnologie sau de revitalizare a infrastructurii industriale”.

„Capitalism de război”

Rusia pare să fi trecut la un nou model economic pe care Vladislav Inozemțev îl descrie drept „capitalism de război”. Acesta se caracterizează prin „văduvirea comerțului exterior de valută forte (dolari), subvenții pentru anumite sectoare, orientarea relațiilor economice către China, dar mai ales printr-o creștere considerabilă a cheltuielilor pentru armament – în detrimentul producției și al cheltuielilor publice din alte sectoare (industria auto, cercetare științifică, educație etc.)”

Această creștere bruscă a cheltuielilor militare explică în mare măsură robustețea creșterii rusești, alimentând în același timp inflația. Potrivit cabinetului Asterès, bugetul militar al țării ar urma să se tripleze între 2021 și 2024, reprezentând „un stimulent fiscal pentru economia rusă de aproximativ 4% din PIB” și conducând la o „supraîncălzire” a economiei ruse, potrivit lui Sylvain Bersinger, chiar dacă Duma a votat o creștere a cheltuielilor militare cu 70% în acest an. „Creșterea economică a Rusiei, stimulată de cheltuielile publice, s-ar prăbuși probabil în cazul în care cheltuielile militare ar fi reduse”, adaugă el.

Economie în stil URSS

Economistul susține că această situație „nu este foarte sănătoasă”. Dacă reziliența economiei ruse depinde acum în mod esențial de cheltuielile publice militare, acest lucru poate fi sustenabil doar pe termen scurt „dar nu și pe termen lung”. În aceeași ordine de idei, Vladislav Inozemțev consideră că economia rusă nu are „nici o șansă” în aceste condiții „să se dezvolte în anii următori”. „Cea mai importantă întrebare aici este când și cum această tendință va deveni suficient de vizibilă pentru opinia publică”.

La mijlocul lunii februarie, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a făcut comentarii similare. În ciuda cheltuielilor militare ridicate, care stimulează producția industrială, șefa instituției cu sediul la Washington se așteaptă ca economia rusă să treacă prin momente dificile, deoarece „exodul” declanșat de război și „lipsa accesului la tehnologie” vor pune sub presiune activitatea. În opinia sa, economia Rusiei se aseamănă acum cu cea a Uniunii Sovietice, cu „un nivel ridicat de producție” determinat de cheltuielile militare „și un nivel scăzut de consum”.

Noi sancțiuni americane și britanice

Statele Unite vor anunța vineri noi sancțiuni împotriva Rusiei, vizând peste 500 de entități legate „de susținătorii săi și de mașinăria sa de război”, a declarat joi, o purtătoare de cuvânt a Departamentului american al Trezoreriei. „Aceasta va fi cea mai mare tranșă ( de sancțiuni) de când Putin și-a început invazia în Ucraina”, a precizat ea, subliniind că sancțiunile vor fi impuse atât de Departamentul Trezoreriei, cât și de Departamentul de Stat, scrie Le Figaro.

Casa Albă indicase mai devreme în cursul zilei că vineri vor fi anunțate sancțiuni „majore” împotriva Rusiei, ca răspuns la moartea în închisoare a opozantului rus Alexei Navalnîi, dar și pentru a marca doi ani de la invazia Ucrainei. Președintele Joe Biden s-a întâlnit joi, la San Francisco, cu văduva și fiica lui Navalnîi. Democratul în vârstă de 81 de ani l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că este „responsabil” de moartea acestuia, anunțată la 16 februarie. „Avem deja sancțiuni, dar luăm în considerare sancțiuni suplimentare”, a declarat el luni.

Statele Unite și Uniunea Europeană au aplicat deja o baterie de sancțiuni împotriva Moscovei de la izbucnirea războiului în urma invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie 2022. Administrația Biden asigură în mod regulat Ucraina de sprijinul său, dar ajutorul militar american în valoare de 60 de miliarde de dolari este în prezent blocat în Congres.

La rândul său, Marea Britanie a anunțat joi sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, vizând peste 50 de persoane și companii, în special în sectoarele care aprovizionează armata rusă cu muniții, rachete și explozibili, precum și „surse-cheie de venituri pentru Rusia”, cum ar fi comerțul cu metale, diamante și resurse energetice. Londra a anunțat, de asemenea, noi livrări de rachete către ucraineni.