Toamna este anotimpul preferat pentru gospodine, dar și sezonul în care economiile sunt mutate în buzunarele comercianților. Mai exact, secretul unei ierni liniștite și abundente stă într-o cămară pregătită ca la carte, însă pentru a ajunge la acest rezultat este nevoie de cumpărături serioase. Indiferent de scopul final, murături, gemuri, bulion sau diverse legume congelate, gospodinele încearcă de zor să găsească liantul perfect între produsele cumpărate și prețul plătit.
Toamna lui 2021 nu a venit cu vești foarte bune – marii jucători de pe piață au propus scumpiri serioase și românii au observat cum bugetul pentru achiziții a avut nevoie de un surplus. Pregătirea pentru iarnă nu a scăpat nici ea.
Astfel, dacă anul trecut românii cumpărau deja ardei kapia cu 2 lei kilogramul, în acest moment piețele îl propun la 6-7 lei. Vinetele au, de asemenea, un preț dublu față de toamna anului trecut, în timp ce roșiile nu scad nici ele sub 5 lei. O simplă legătură de ceapă roșie scoate din buzunare alți 5 lei. Comercianții spun că gogonelele vor avea și ele un preț prohibitiv.
În târgul din Pucheni situația este asemănătoare. Legumicultorii au transmis că anul acesta a fost unul dificil – subvențiile au întârziat, uneori nici n-au mai venit și vremea rece a ținut destul de mult. Au urmat apoi ploile după care s-a instalat canicula.
„Un an greu, nu știu dacă neapărat diferit față de ceilalți. Un an în care statul s-a mai întors o dată cu spatele, Dumnezeu știe a câta oară. Și noi am rămas cu marfa. Supermarketurile sau hipermarketurile au regulile lor. Lumea spune că de ce nu ducem legume la ei.
Pentru că nu sunt interesați. A devenit o modă printre comercianții ăștia mari să-și facă reclame cum aduc ei nu mai legume proaspete și românești. Nu știu de unde le iau că pe noi nu ne bagă nimeni în seamă.
V-am mai zis. Ei voi zilnic 100 de kilograme de ardei kapia desenați. Apoi, eu dacă nu stropesc, nu le du chimicale, nu le dau nimic, să știți că ardeiul meu mai iese și strâmb. Eu cu ăștia strâmbi ce fac? Cui îi dau? Samsarului, nu? Că ăsta vine și îi ia din poartă. Dar îi ia la prețul lui”, a spus Dinu Raicu, legumicultor din zona Ialomiței pentru FANATIK.
De altfel, FANATIK a scris în numeroase rânduri despre contrele dintre fermieri și intermediari, persoane care au reușit să acapareze piața și care generează prețul final. Supărați pe bătaia de joc la care sunt supuși, nu puțini agricultori au preferat în acest an să-și arunce marfa pe câmp sau să o ofere gratis.
Au fost strigăte de ajutor, strigăte de disperare către autorități. „Vă aduceți aminte de platforma aia pe care ministerul a făcut-o în debutul pandemiei? Ăla a fost ajutorul oferit de marele guvern al României. Exact! Mai știți ceva de ea? S-au vândut 3 legături de pătrunjel, două salate și probabil 4 roșii”, a explicat pentru FANATIK și Marin Gheorghe, un alt fermier.
Legumicultorii spun că statul român nu-i ajută deloc și trebuie să se descurce de la plantare și până la recoltare. Doar că nu aici se termină drumul. Până și transportul produselor înspre piață poate reprezenta o piedică. Drept pentru care intermediarul este în cele din urmă primit în discuție.
„V-am mai spus și m-au căutat de dinți unii. I-am avut pe toți. Nu există interes pentru a se stopa această treabă. Samsarul nu e nimic altceva decât o căpușă a societății, dar o căpușă ajutată să supraviețuiască și să se dezvolte chiar de politic.
Care politic își ia cota parte atunci când trebuie. Voi credeți că lucrurile astea sunt întâmplări? Că polițistul nu vede samsarul fără acte, că samsarul nu cotizează și tot așa? Să fim serioși. Este o caracatiță cu tentacule mari, o mână spală și păzește pe cealaltă.
Și la final eu vând cu 50 de bani kilogramul de roșii, în timp ce dumneavoastră la București îl cumpărați cu 5 lei. 50 de bani se duc la motorina samsarului, 1 leu la piețe, 1 leu la el, 1 leu la controale. Și un leu unde trebuie. Dacă nu sunt chiar mai mulți”, a mai spus Dinu Raicu.
Culmea, agricultorii spun că a fost un an bun pentru legumele românești. Cu toate acestea, tone întregi de vinete, ardei, roșii sau castraveți au rămas în solare sau au ajuns pe câmp. Disperaţi, oamenii au preferat să-şi arunce marfa.
Fermierii se plâng că nu au unde să-și vândă marfa, că statul nu îi ajută deloc și în ciuda unor producții de nivel european la anumite legume se aleg cu nimic. Mai mult decât atât, aceștia nu au depozite unde să-și păstreze marfa și de la care marii comercianți sau fabricile să poată cumpăra.
De curând, o nouă imagine cu fermierii care aruncau castraveţi sau îi ofereau gratis a devenit virală în mediul online. De remarcat că România nu importă castraveţi în această perioadă a anului. Reprezentanţii Ministerului Agriculturii spun că producţia autohtonă din sere şi solare asigură consumul intern, ba chiar şi exportul în anumite zone.
„Ce nu spun oamenii ăștia și pentru că nu știu este câte nopți doarme un fermier la focuri. Știți ce sunt alea? Când vine înghețul te duci să faci cald ca să nu înghețe planta. Anul acesta două luni am dormit prin solarii. Două luni. Slavă domnului că vindem castraveți altora vreo două săptămâni. Numai eu am producție de vreo lună”, a adăugat Marin Gheorghe.