Care vor fi efectele supraimpozitării băncilor. „Rate și mai mari pentru cei care vor dori să se împrumute”

După ce planul de măsuri fiscale, discutat în ultimele săptămâni în coaliție, nu a reușit să convingă experții de la Bruxelles, ministrul de finanțe a anunțat luni, intempestiv, posibilitatea unor noi impozite. Marcel Boloș a vorbit de posibilitatea introducerii unei noi taxe pe profitul băncilor sau pe cifra de afaceri a acestora. Anunțul a dus la scăderea acțiunilor pe bursă a principalelor bănci, iar economiștii avertizează asupra posibilelor efecte perverse ale acestei măsuri.

Crește costul creditelor

Marți dimineață acțiunile principalelor bănci din România au deschis în pierdere, acțiunile Băncii Transilvania, cea mai mare din țară, au pierdut peste 3%, iar cele ale BRD înregistrau la ora 11.00 o scădere de 2,88%. A fost rezultatul direct al declarațiilor făcute în seara precedentă de către ministrul de finanțe, Marcel Boloș, care a spus că Executivul ia în calcul o suprataxă pe profitul excepțional al băncilor.

„Cheltuielile cu transferurile de capital în România sunt peste 20 de miliarde de lei, iar în ceea ce privește activitatea bancară, după modelul pe care deja îl avem în Italia, unde au o taxă specială de 40%, sau Ungaria și celelalte state membre care au impus taxe, și noi ar urma să mergem pe această linie a impunerii acestor profituri excepționale. Este în pachet acest lucru și are în vedere aceste modele ale statelor membre UE”, care a vorbit și despre un impozit de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor, în cazul în care impozitul de 16% pe profit este sub pragul de 1%, cifră de afaceri.

Analiștii financiari sunt de părere că această măsură dovedește doar populism din partea autorităților, neavând în spate rațiuni economice clare. Avocatul fiscal, Gabriel Biriș, este de părere că genul acesta de impozite nu au adus niciodată nimic bun acolo unde au fost introduse și că singurul efect pe care-l putem prevedea acum este scumpirea creditelor pentru cei care vor să se împrumute.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

„Acum vedem această măsură, una bazată exclusiv pe populism. Nu poți să vi să spui că impozitează niște profituri extraordinare pentru că ea nu este temporară. E o taxă permanentă. Acolo unde au apărut cu astfel de taxe pe diverse domenii, au apărut și probleme, fie prin crearea de penurie, fie prin retragerea unor investitori din piață. Ea nu are rațiuni economice ci doar rațiuni electorale.

Ca să înțelegem măsura trebuie să ne uităm puțin și în istoria recentă. În 2017, premierul Tudose, care declara că nu are cont la bancă, acuza băncile că nu declară profiturile. Asta pentru că în criza financiară din 2010 băncile au suferit pierderi uriașe ca urmare a nerambursării creditelor de către cei care au intrat în insolvență. După care am văzut că după ce și-au recuperat pierderile și au început să declare profituri în 2017 a apărut taxa pe lăcomie, promovată de Dragnea și Vâlcov. Deci nici când aveau pierderi nu a fost bine, nici când au făcut profituri nu e bine”, a declarat, pentru FANATIK, Gabriel Biriș.

În opinia sa, același stat care a generat valul de inflație prin măsurile luate a generat și actuala „foame de bani” prin deficitul bugetar creat tot de el. „Statul acționează pe piața financiară ca un aspirator de bani, crește cererea în condițiile unei oferte limitate și atunci e evident, vor crește prețurile, adică vor crește dobânzile. Altfel, nu știm ce efecte va avea măsura. Nu am văzut niciun studiu de impact cu privire la adoptarea unei astfel de măsuri. Sunt măsuri luate fără astfel de studii, și apoi ne mirăm că apar probleme”, a mai precizat, pentru FANATIK, Gabriel Biriș.

Analistul financiar, Adrian Negrescu, spune și el că nu suntem la prima încercare a statului de a impozita sistemul bancar, dar subliniază că în acest moment băncile din România sunt principalul finanțator al statului. În opinia sa, o astfel de măsură trebuie discutată transparent cu reprezentanții băncilor pentru a putea preveni posibilele efecte perverse, efecte ce pot extrem de serioase pentru România în actualul context economic.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

„Dacă nu ar fi băncile, dacă nu ar avea lichidități am putea avea o problemă financiară și am putea ajunge în ceea ce ne spunea domnul Boloș săptămâna trecută, o posibilă incapacitate de plată. Cred că aici trebuie lucrat cu mănuși în relația cu băncile, să vezi în ce măsură poți face această impozitare să nu te trezești cu niște efecte perverse. Ori niște retrageri niște masive de capital din România din partea băncilor, ori prin acoperirea unor venituri, transferarea lor către entitățile mamă fără ca statul român să mai ia și ce ia în prezent.

Ideea e una cu caracter electoral, menită să acopere gaura din buget pe care tot politicienii au făcut-o. Și bancherii, la fel ca toți ceilalți care sunt supra-impozitați, vor găsi căi de optimizare fiscală, iar victimele vor fi tot clienții băncilor. Cei care vor dori să se împrumute se vor trezi cu niște rate și mai mari, costuri de finanțare mai mari, totul prin prisma faptului că statul încearcă să obțină bani, ușor, repede și fără niciun fel de predictibilitate. Vor crește dobânzile la credite și vor scădea dobânzile la depozite în așa fel încât prin diferența de dobândă să câștige banii pe care și i-au prognozat. E un business ca oricare altul pe care statul încearcă să-l supraimpoziteze fără să se gândească la consecințe printr-un studiu de impact”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu, care a subliniat că prima consecință de anunțului ministrului liberal a putut fi observată pe Bursa de Valori București.

Justifică profiturile băncilor introducerea noului impozit

În cultura populară lui Willie Sutton, un celebru infractor din anii 60, găsit vinovat pentru spargerea mai multor bănci, este creditat că ar fi răspuns, întrebat fiind de către un reporter de ce a jefuit băncile, „pentru că acolo sunt banii”. Dictonul se aplică și în situația de azi, băncile din România înregistrând profituri ridicate în ultimii ani. Anul trecut, câștigurile tuturor băncilor din România a fost de circa zece miliarde lei, cu 25% peste cel înregistrat în anul 2021. Pe fondul creșterii dobânzilor profiturile băncilor au explodat și în acest an. În primul trimestru din 2023, acestea au ajuns la 3,4 miliarde, cu 70% mai mari față de perioada similară din 2022.

Economistul Cristian Păun, profesor la ASE, spune că profitul real al băncilor a fost în fapt umflat de rata inflației. În opinia sa, România are un sistem bancar și o piață financiară subdezvoltate, iar introducerea unui nou impozit aici nu va face decât să stopeze dezvoltarea acestui sistem. Mai mult, acesta spune că modul în care statul va impozita băncile rămâne un mister.

„Măsura este doar o țopăială fiscală. Aș fi vrut să văd un calcul făcut de Ministerul Finanțelor, o analiză care să ne arate profitul nominal al acestor bănci, și care este profitul real al acestor bănci, după eliminarea ratei inflației. Asta pentru că aceste bănci operează cu bani, operează cu lichidități și sunt direct influențate de nivelul prețurilor din piață. Faptul că se lansează tot felul de informații în spațiul public, că multinaționalele sunt nu știu cum și ascund profituri, că băncile la fel – aș vrea să văd calculele, pentru că pe datele publice ale ministerului, rezultatele financiare nu sunt spectaculoase. Și nici nu au cum să fie într-o țară bananieră cum este România.

Nu știu cum vor fi impozitate, pentru că băncile nu au cifră de afaceri. Ele au active totale, ori e aberant să impozitezi activele, mai ales în cazul României care este o țară dependentă de accesul la aceste active. Dacă tu ai venit să supraimpozitezi băncile într-o țară care are nevoie ca de aer de capital, tu practic nu faci decât să scumpești capitalul și să limitezi accesul la finanțare. Ca efecte, accesul la finanțare va fi mai greoi, de aici volumul investițiilor și dezvoltarea afacerilor în România va fi mai dificilă, deteriorarea ofertei nu face decât să țină prețurile sus, dependența de importuri sus, iar lucrurile se vor dezvolta întotdeauna în altă parte, adică acolo unde accesul la capital se dezvoltă. Țara noastră are deja o mare problemă aici. Ponderea creditului acordat sectorului privat în PIB este la 24%, în Bulgaria e dublu, iar în țările OECD este de vreo 5-6 ori mai mare. Gradul de financializare al economiei este unul de țară bananieră”, a declarat, pentru FANATIK, Cristian Păun.

La fel, economistul Bogdan Glăvan subliniază că cifrele anuale privind profitul băncilor nu arată imaginea completă a stabilității financiare a acestor instituții. La fel cum criza financiară trecută a arătat costul creditelor neperformante, acesta precizează că rezultatele financiare aparent spectaculoase ale băncilor pot fi înșelătoare.

„Când prețurile cresc, ceea ce se întâmplă și când ai o expansiune economică sau cum a fost cazul nostru de am avut doar inflație, și băncile obțin profituri mari. Aici este motorul inflației, aici e fabrica de bani – și deci aici se vede cel mai bine inflația, alături de punctele din economie unde s-au scumpit lucrurile. Doar că, spre deosebire de situația altor companii, în activitate bancară e artificial să judecăm profitul doar pe un an, e foarte miopic. Asta pentru că, spre deosebire de producția de gogoși, unde începi un nou ciclu de producție imediat, la bănci creditele se întind pe o durată mult mai lungă de timp. Particularitatea acestui sector este că pentru a ne da seama de rentabilitatea bancară trebuie să avem o perspectivă lungă de timp. Nu e ca la o gogoșărie.

Și atunci, prinzi un episod inflaționist, cu creșteri în sector, dar nu vezi criza ce urmează să vină. La fel a fost și în 2004-2008, când după perioada de boom băncile au avut pierderi ani la rândul. Asta arată cum băncile trec prin perioade de creștere economică dar și de criză. Acum noi riscăm să ne uităm la un interval foarte scurt de timp, să vedem băncile ca pe niște mari profitori și să le comparăm cu firmele din energie. Aici o taxă ar avea o justificare în acest sens, profitul pe un an e profitul pe un an, e independent de profiturile și pierderile ce urmează să vină. La o bancă însă, profitul pe care-l are într-un an nu e independent de profiturile și pierderile ce urmează să vină. Când ai un episod de expansiune a creditului, cum a fost în România, te aștepți să vezi și costurile. Unele credite vor ajunge să fie neperformante și abia atunci vom vedea profitul real. În imaginarul colectiv al publicului treaba e văzută simplist și nimeni nu apucă să afle costurile unei asemenea măsuri”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan, care a amintit și de faptul că la finalul anului trecut guvernatorul Mugur Isăreascu a avertizat în fapt băncile să nu distribuie profitul către acționari tocmai din aceste motive.

Guvernul vrea să impoziteze și titlurile de stat

Ministrul de finanțe a mai precizat că se ia în calcul un impozit și pe dobânzile obținute la titlurile de stat. Dobânda ar fi de 10%, la fel ca la câștigurile din dobânzile la depozite și s-ar aplica la titlurile viitoare. „Aceasta vine ca și o completare a surselor de venit. Este vorba despre titlurile care vor fi emise de acum înainte, nu se aplică retroactiv. Mai rămâne de analizat la Ministerul Finanțelor”, a spus ministrul liberal.

Analiștii economici sunt de părere că această măsură este complet lipsită de logică. În primul rând e vorba de impozitarea celor de la care statul deja se împrumută, în ultimii trei ani statul atrăgând împrumuturi de 20 de miliarde prin emisiunile de titluri de stat. Apoi, dacă până acum dobânzile la aceste titluri au fost puțin peste cele oferite de bănci, în acest moment la titlurile cu maturitate la un an dobânda este de doar 6,30%, chiar mai mici decât cele practicate de unele bănci, cu tot cu impozitul de 10%.

„E tot în setul de aberații, însă asta e și mai lipsită de logică. Nu doar de logică economică, dar de logică elementară. Până la urmă statul plătește aceste dobânzi, el se împrumută pentru deficite, el va trebui să crească acestor împrumuturi, deci va crește cheltuiala statului român. Este ilogic să plimbi niște bani dintr-un cont în altul. Eu cred, având în vedere cum arată piața de capital din România și sistemul financiar, că ar trebui eliminate toate impozitele, cele pe dobânzi, pe veniturile din piața de capital”, a declarat, pentru FANATIK, Cristian Păun.

La fel, economistul Bogdan Glăvan este de părere că în cazul titlurilor de stat absolut oricine vede că măsura va avea efecte negative.

„E un exemplu de furat căciula. E atât de ridicol, pentru că statul vine și pune un impozit pentru cei de la care se împrumută în mod direct. Nu cred că se va adopta, pentru că oricine își dă seama că este o prostie. Guvernul vrea să transmită că nu există consecințe în orice scenariu. Punem o taxă pe cifra de afaceri și nu există consecințe. Punem o taxă pe profitul băncilor și nu există consecințe. Aici însă oricine vede consecințele. Guvernul s-a adresat direct cetățenilor tocmai pentru că băncile sunt supraîncărcate cu titluri de stat. Și atunci nu ai variantă decât să te duci pe piață externă, unde plătești mai mult și ai riscul valutar. E ca atunci când calci pe greblă și te lovește în freză”, a declarat acesta pentru FANATIK.