În București găsim și în prezent cartierul pe care l-a făcut un singur om. La finalul secolului 19, zona înfloritoare din zilele noastre era doar un câmp cu drumuri ca la țară. Un personaj s-a ambiționat însă să-l transforme radical.
În istoria Capitalei României, un loc aparte îl ocupă Nicolae Basilescu. Născut pe 1 ianuarie 1860, la Urlați, Prahova, acesta a fost un profesor universitar, industriaș și filantrop român. Dar poate cel mai important, Basilescu a fost omul care a construit de la zero, prin forțe proprii, o bucată de oraș, o nouă așezare: Bucureștii Noi. Totul s-a întâmplat în urmă cu mai bine de 120 de ani.
În 1898, Nicolae Basilescu a transformat un câmp de lângă București într-un exemplu de mic oraș. Azi, zona are străzi numerotate după modelul american și un splendid Central Park în mijlocul său. Vorbim de Parcul Basilescu.
Despre Nicolae Basilescu se poate spune că a trăit doar pentru comunitate. Căsătorit cu Catherine Pascal, fiica lui Aristide Pascal, acesta a moștenit moșia Măicănești-Grefoaicele.
Acesta este locul pe care va înființa, în 1898, un nou oraș, bazat pe “ideea de cooperațiune”. Basilescu a decis atunci ca, din suprafața totală a moșiei de aproximativ 300 ha, jumătate, adică 155,2 ha, să o vândă sub forma unor parcele tarlale.
Pe restul a donat-o comunității: 600.000 de mp pentru străzi, 35.000 mp pentru piețe, 20.000 mp pentru biserică, 15.000 mp pentru cimitirul creștin, 6500 mp pentru sinagogă și cimitirul evreiesc, 131 000 mp pentru parcul din mijlocul proprietății, 500.000 mp pentru înființarea de viitoare fabrici.
Într-o primă fază, Bucureștii Noi era legat de Capitală printr-o linie ferată personală. Pe ea circula un tren automotor dotat cu motor diesel, proprietatea lui Nicolae Basilescu.
În secolul trecut, Nicolae Basilescu a construit de la zero o localitate cu 45 de străzi în lungime totală de 41 de km. În prezent, Bucureștii Noi încă păstrează caracteristicile parcelării din anul 1898, conform B365.ro.
Cartierul este alcătuit din străzi lungi cu trama bine conturată. Ele se intersectează cu principalele artere de circulație: Șoseaua Chitilei, bulevardele Bucureștii Noi, Laminorului și Gloria, străzile Jiului și Cireșoaiei, etc.
Regimul comunist a construit blocurile cu arhitectură în stil sovietic de pe partea dreapta a B-dului Bucureștii Noi (între strada Cireșoaia- bd. Gloria și strada Subcetate).
”Nu știu dacă legenda Meșterului Manole este ori nu adevărată, ce eu știu însă, și ceea ce publicul nu știe desigur, este legenda Bucureștilor-Noi. Între mine și Bucureștii-Noi, Dumnezeu a înnodat o legătură indisolubilă, pe viață și pe moarte. Prima ființă înmormântată în Bucureștii Noi, în biserica mea, a fost soția mea care m-a ajutat și m-a încurajat în grelele începuturi ale operei mele”, spunea Basilescu.
În secolul trecut o comună, în prezent zona Bucureștii Noi este foarte căutată pentru oferta imobiliară bogată și mai ales datorită spațiilor verzi. Bucureștii noi este compus, de fapt, din 7 cartiere: Basilescu, Străulești, Dămăroaia, Chitila Triaj, Costeasca, Pajura și Băneasa Sud.