Căsătoriile gay, recunoscute parțial în România. Proiect de lege elaborat de Ministerul de Interne

România este printre țările europene care nu acordă niciun fel de recunoaștere oficială cuplurilor homosexuale, însă pe viitor acest lucru se va schimba, în cazul adoptării unui proiect de lege pus în dezbatere publică de către Ministerul Afacerilor Interne. Deși această recunoaștere este foarte limitată, acesta este primul pas făcut de autoritățile române în această direcție.

O lege adoptată după o sentință CJUE și o decizie CCR

Proiectul de lege este conceput să îndeplinească o obligație pe care statul român o are din 2018 când a pierdut un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), iar Curtea Constituțională a stabilit că un articol al Codului Civil este constituțional doar în măsura în care permite libera circulație în UE chiar și în cazul cuplurilor gay.

În această situație s-a ajuns ca urmare a acțiunii în instanță demarate de către un cetățean român, Adrian Coman, care se căsătorise în străinătate cu un alt bărbat, Clai Hamilton. Autoritățile române nu i-au acordat viză de ședere permanentă în țară lui Hamilton, invocând faptul în România nu sunt recunoscute căsătoriile gay. În decizia CJUE din 2018, România era condamnată pentru faptul că nu respectă directiva europeană privind libertatea de mișcare și că ar trebui să recunoască statutul de cuplu căsătorit pentru cei doi și să acorde permis de ședere lui Clai Hamilton.

Tot în 2018, Curtea Constituțională statua că alineatul 2 al articolului 277 din Codul Civil – „Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România” – este constituțional doar în măsura în care nu afectează dreptul la liberă circulație în interiorul Uniunii Europene.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

Căsătoriile gay, recunoscute cu jumătate de gură

Cu toate acestea, statul român nu a modificat legislația în următorii cinci ani, abia acum fiind elaborat proiectul prin care statul român se va conforma acestor cerințe, însă forma în care a fost redactat este foarte restrictivă astfel încât, chiar dacă viza de ședere permanentă este acordată și cuplurilor gay, acest lucru să nu fie echivalat cu o recunoaștere a parteneriatului civil sau a căsătoriei homosexuale.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România prevede în momentul de față că printre persoanele care pot solicita viză pentru reîntregirea familiei sunt și străinii căsătoriţi cu cetăţeni români, iar solicitarea de viză trebuie însoţită de certificatul de căsătorie sau, după caz, de dovada existenţei legăturii de rudenie. Cum Hamilton nu a putut prezenta un certificat recunoscut pe teritoriul Românie, nu a primit permisul de ședere.

Însă după reglementarea propusă acum de MAI, solicitarea de viză poate fi însoțită și de certificatele de căsătorie sau actul doveditor al parteneriatului civil, indiferent de sexul soților, dacă aceste acte au fost emise de alte state ale Uniunii Europene.

Imediat după noua regulă este introdus un alineat conceput special să precizeze că acest lucru nu echivalează cu o recunoaștere a căsătoriilor gay pe teritoriul României: „Documentele de stare civilă prevăzute la alin. 17² au putere doveditoare în țară independent de transcrierea în registrele de stare civilă române, doar în scopul acordării dreptului de ședere pe teritoriul statului român, în condițiile stipulate de dreptul european, soților, cetățeni ai statelor terțe, din căsătoriile dintre persoane de același sex, încheiate sau contractate într-un stat membru al Uniunii Europene.”

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

Altfel spus, statul român precizează că viza de ședere nu este o recunoaștere legală a căsătoriei pe teritoriul național. De asemenea, este o „dispensă” acordat doar pentru Uniunea Europeană pentru a da curs cerinței CJUE, astfel că un cuplu de homosexuali care s-au căsătorit, de exemplu, în Statele Unite, nu vor putea beneficia de drept de ședere pentru soțul care nu este cetățean român.

Proiectul de lege modifică și condițiile de prelungire a dreptului de ședere pentru străinii care sunt căsătoriți cu cetățeni români. Astfel, viza poate fi prelungită „pentru străinii, membrii de familie ai cetățenilor români, care au întemeiat cu aceștia o viață de familie pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.” Dovedirea „vieții de familie” se va putea face inclusiv cu acte care să dovedească căsătoriile gay sau parteneriatele civile.

Sentința CEDO din mai și posibilele consecințe

După ce va sta în dezbatere publică, proiectul MAI urmează să primească acordului cabinetului de miniștri în ședință de guvern și apoi să fie trimis Parlamentului pentru aprobare. De remarcat este și faptul că Guvernul a evitat o soluție mai rapidă de legiferare, precum ordonanța de urgență, preferând să lase acest lucru în seama celor două Camere. Chiar și așa, proiectul este prima fisură care apare în legislație privind recunoașterea legală a relațiilor homosexuale.

Pe termen scurt, autoritățile de la București au o problemă chiar mai mare decât sentința CJUE din 2018 și decizia CCR din 2023. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunțat în luna mai sentința într-un dosar în care mai multe cupluri gay au dat în judecată statul român pentru că nu oferă niciun fel de protecție legală pentru homosexuali. CEDO a constatat că România a încălcat articolul 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului care impune respectarea dreptului la respectarea vieții private și de familie.

Curtea doar a constatat încălcarea acestui drept prin refuzul de recunoaștere a relațiilor homosexuale, ca parteneriat civil sau căsătorii gay, fără să precizeze ce a ar trebui statul român să facă pentru a corija situația. Rămâne de văzut ce va face statul român în continuare și cât de repede va lua o decizie, ținând seama că a avut nevoie de 5 ani pentru a da curs sentinței din 2018 a CJUE.