Cât au costat tratamentele pentru pacienții Covid în pandemie. Cheltuielile uriașe suportate de Ministerul Sănătății

Izbucnirea pandemiei Covid-19 în România, în luna martie a anului 2020, atunci când au fost identificate primele cazuri, a pus o presiune uriașă pe sistemul sanitar din România și a provocat circa 64.000 de decese. Un raport al Curții de Conturi privind modul în care Ministerul Sănătății a reușit să gestioneze corespunzător resursele de medicamente subliniază o serie de deficiențe, introducerea târzie a unor măsuri, lipsa personalului sanitar și a stocurilor de medicamente în rezerva de stat la începutul anului 2020.

Tratamentele Covid, peste un miliard de lei

Principalul medicament cumpărat de către autoritățile sanitare din România pentru pacienții Covid a fost Remdesivir, antiviralul comercializat sub numele Veklury, care a reprezentat peste 70% din totalul medicamentelor achiziționate. Auditul Curții de Conturi, care a vizat perioada martie 2020 – martie 2022, arată că până la începutul anului 2022, România plătise 1,24 miliarde lei pentru achiziția a cinci medicamente destinate tratării pacienților Covid. Cea mai mare sumă, 910 milioane lei, a fost plătită pentru Remdesivir, din care s-au achiziționat peste 500.000 de unități, printr-o achiziție centralizată la nivelul UE.

Remdesivir a fost primul tratament autorizat pentru tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus, acesta primind o autorizație de introducere pe piață condiționată, el fiind destinat pacienților cu forme medii, ventilați mecanic, sau care necesită aport de oxigen. Țara noastră a primit acest medicament în zece tranșe, asigurând tratamentul unui număr de 107.720 pacienți. Până în martie 2022, 96% din cantitatea achiziționată fusese distribuită spitalelor din țară.

Trebuie menționat că primul protocol de tratament al infecției cu virusul Sars-Cov 2 a fost aprobat în data de 23 martie 2020, până la această dată neexistând medicamente aprobate pentru tratamentul infecției Covid și medicamentele propuse în protocol se bazau pe experiențele epidemiei de SARS din 2003, MERS din 2012 și pe datele acumulate până la momentul respectiv din epidemia Sars-Cov-2. Totuși, până la această dată, spitalele au achiziționat, independent de Ministerul Sănătății, un număr de 7 medicamente, ulterior achizionându-se două medicamente față de protocolul de tratament aprobat, primul dintre acestea fiind Tocilizumab.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

În ceea ce privește Tocilizumab, pe lângă cele 27.001 de flacoane achiziționate de minister, pentru suma de 37,4 milioane, 38 de spitale au achiziționat acest medicament pe cont propriu de la diverși furnizori. Suma plătite de aceste spitale a fost de 13,5 milioane lei, până în septembrie 2021, fiind achiziționate astfel 4.811 doze de Tocilizumab. În ceea ce privește achiziția de către Ministerul Sănătății a acestui medicament, primul achiziționat de către minister, raportul Curții de Conturi critică durata lungă necesară pentru achiziție, asta deși se efectua în procedură de urgență. Intenția autorităților pentru achiziționarea Tocilizumab apare în luna aprilie, iar acordul pentru furnizare este încheiat abia în luna septembrie. „Derularea nejustificată pe o perioadă prelungită de timp a procedurii de achiziție pentru Tocilizumab la nivelul MS, nu a justificat caracterul urgent al achiziției acestui medicament în condițiile creșterii alarmante a cazurilor Covid-19”, arată documentul citat.

Auditorii admit faptul că pentru cele mai multe medicamente specifice tratamentul afecțiunilor asociate Covid-19 cantitățile achiziționate au fost limitate de stocurile existente la producători însă subliniază o serie de deficiențe în gestionarea acestor stocuri, dar mai ales în nivelul de pregătire pentru o astfel de situație de urgență. În cazul unor medicamente, raportul Curții de Conturi arată că autoritățile centrale nu au asigurat repartizarea unor medicamente, pe care spitalele le achiziționau independent, așa cum este cazul hidroxiclorochinei. „Deși la nivelul Ministerului Sănătății au fost primite 19.229 cutii de hidroxiclorochină cu titlu gratuit în anul2020, acestea nu au fost integral repartizate, existând la finele anului cca 26% din cantitate în stoc, în condițiile în care spitalele au achiziționat separat acest medicament”, se arată în documentul citat. De altfel, o problemă fundamentală semnalată de raportul Curții de Conturi a fost lipsa de pe piața românească a multora dintre medicamentele achiziționate în pandemie.

Rezerva de medicamente a Ministerului Sănătății

O altă problemă semnalată de auditorii Curții de Conturi vizează stocurile de medicamente și materiale sanitare de dinaintea pandemiei, unde nu existau cantități suficiente de antivirale și alte materiale sanitare, așa cum prevedea legea. „În ceea ce privește Rezerva de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide și alte materiale specifice pentru situații speciale, Ministerul Sănătății nu a respectat cantitățile de produse tehnico –medicale prevăzute de actele normative incidente”, arată documentul citat. De altfel, una din recomandările raportului vizează fundamentarea bugetului pentru „Rezerva Ministerului Sănătății” pe baza unei „analize realiste” pentru a se evita indisponibilizarea unor fonduri alocate

Raportul Curții de Conturi menționează astfel că, în bugetul inițial pe anul 2020, Ministerul Sănătății avea aprobate doar două milioane de lei destinate Rezervei Ministerului Sănătății pentru situații speciale. În cursul acelui an, ministerul acea să ceară suplimentarea de fonduri cu 731 de milioane, dintre care 190 de milioane pentru achiziția de medicamente din Rezerva MS. În luna aprilie a acelui an, Guvernul avea să aloce 50 de milioane din cele 190 solicitate. În lunile octombrie și decembrie, Executivul avea să aloce alte 110 milioane pentru achiziția de medicamente și echipamente de protecție individuală.

Digisport.ro

Au mers la teatru, dar comportamentul lor a fost inacceptabil! Spectatorii au cerut să fie dați afară: ”Erau chiar lângă noi”

Pentru anul 2021, de la buget au fost alocați pentru Rezerva MS 250 de milioane lei, la care s-au mai adăugat alte 28. Totuși, ministerul a solicitat peste 757 de milioane pentru Rezerva MS aferentă acelui an, atât pentru acoperirea achizițiilor din 2020 cât și pentru încheierea unui contract pentru achiziția a 30.000 flacoane Remdesivir, achiziția medicamentului Tocilizumab, achiziția de măști, dezinfectanți, materiale de protecție. Din această solicitare Executivul a alocat 748,6 milioane, ducând suma totală alocată în acel an la 1,025 miliarde lei.

În anul următor, pentru Rezerva MS avea să fie alocată suma de 1,3 miliarde, din care 1,25 miliarde au fost alocați pentru achiziția de medicamente necesare tratării pacienților infectați cu Covid-19, respectiv achiziția a5000 flacoane RoActemra (Tocilizumab),50.000 cutii Lagevrio (Molnupiravir),10.000 cutii Kineret (Anakinra).

Auditorii Curții de Conturi par să indice o problemă la nivelul autorităților centrale în estimarea corectă a necesarului de fonduri pentru achiziția de medicamente, existând o oarecare circularitate în stabilirea statistică a numărului probabil al bolnavilor și al necesarului de medicamente. „La nivelul Ministerului Sănătății fundamentarea necesarului de fonduri pentru medicamentele specifice în tratamentul afecțiunilor asociate Covid-19, s-a realizat prin Direcția Generală de Asistență Medicală, Medicină de Urgență și Programe de Sănătate Publică în baza rapoartelor Comisiei de Boli Infecțioase care a estimat necesarul de medicamente. Însă Comisia de Boli Infecțioase și-a bazat estimările pe calculele privind numărul probabil de persoane infectate într-o anumită perioadă furnizate de Institutul Național de Sănătate și Comisia de Epidemiologie a Ministerului Sănătății”, se arată în documentul citat.

Auditorii Curții de Conturi au urmărit să evalueze și gradul de asigurare de către Ministerul Sănătății a unor cantități de medicamente suficiente care erau necesare pentru tratarea pacienților cu Covid-19. În documentul citat, se precizează că în această analiză s-a plecat de la rata mortalității din cauza Covid-19, care în România era cu 45% mai mare comparativ cu cea din Uniunea Europeană (3,36 decese la 1.000 de locuitori, față de 2,31 în UE). Autorii corelează evoluția numărului deceselor cu perioada în care România a achiziționat medicamentele pentru pacienții Covid-19, concluzionând că măsurile luate „au condus la scăderea numărului de îmbolnăviri și decese”. Mai mult, potrivit unui chestionar, completat de 50 de medici și manageri de spitale din țara noastră, 94% din respondenți au calificat resursele de medicamente disponibile ca răspunzând nevoilor pacienților „în mare măsură”. În ceea ce privește suficiența medicamentelor, 63% s-au declarat mulțumiți.

Pe de altă parte, una dintre concluziile raportului Curții de Conturi vizează modul defectuos în care ministerul a monitorizat stocurile de medicamente destinate pacienților Covid, fapt ce ar fi condus la deficiențe în achizițiile ulterioare. „Nemonitorizarea detaliată de către Ministerul Sănătății a tuturor stocurilor cu medicamente specifice Covid-19 sau suport Covid-19, respectiv antivirale, antiinflamatorii și imunomodulatoare existente la unitățile sanitare spitalicești în primele valuri (1-4) pandemice a afectat următoarele achiziții de medicamente specifice și implicit, asigurarea unei corespondențe a necesarului pe fiecare tip de medicament”, se mai arată în raportul Curții.

Erori în gestionarea pandemiei

În analiza Curții de Conturi sunt identificate o serie de erori în modul în care a fost gestionată pandemia Covid în țara noastră. Se remarcă întâi că, în țara noastră, pandemia a redus speranța de viață cu dublu valorii față de media UE. Astfel, România a înregistrat o scădere temporară a speranței de viață cu 1,4 ani, în timp ce media UE a fost de 0,7. De asemenea, rata mortalității din cauza pandemiei de Covid-19 până la sfârșitul lunii martie 2022 a fost cu aproximativ 32 % mai mare în România decât media la nivelul țărilor UE, înregistrându-se aproximativ 3.360 de decese la un milion de locuitori, în comparație cu media UE de aproximativ 2.278.

Raportul menționează că România nu a investit semnificativ în infrastructura sectorului sănătății înainte de pandemie, însă precizează că unele măsuri, sau lipsa acestora, au agravat consecințele pandemiei. Este menționat decalajul capacității de testare din România dar mai ales lipsa personalului medical din sistem. „Lipsa forței de muncă din domeniul sănătății a reprezentat un impediment major în furnizarea de servicii în timpul pandemiei. Cea mai mare provocare în ceea ce privește răspunsul la pandemia Covid-19 în România a fost asigurarea unei forțe de muncă suficiente în domeniul sănătății. Însă, numărul medicilor, asistenților medicali și al altor cadre medicale specializate din secțiile de terapie intensivă a fost insuficient”, se arată în documentul citat.

La fel, auditorii semnalează că autoritățile responsabile nici măcar nu au avut planuri de acțiune prealabile pentru acest tip de situație. „Ministerul Sănătății și alte instituții de sănătate din România responsabile cu gestionarea pandemiei, nu au avut planuri de acțiune prealabile pentru furnizarea la timp a facilităților spitalicești speciale necesare pentru tratarea pacienților cu COVID-19. De asemenea, aceste instituții sanitare nu au avut nici un plan pentru coordonarea și desfășurarea în timp util a echipamentelor medicale necesare pentru tratarea pacienților în perioada pandemiei de COVID-19”, se mai arată în raportul Curții de Conturi, care menționează situația paturilor la ATI și faptul că reorganizarea acestei resurse a afectat negativ serviciile medicale non-Covid.

Costurile uriașe impuse sistemului sanitar

Dincolo de cei peste 1,24 miliarde lei plătiți pentru cele cinci medicamente până la începutul anului 2022, costurile totale pentru medicamentele și tratamentele destinate pacienților Covid se văd în deficitele înregistrate în acești ani la nivelul Ministerului Sănătății. Astfel, dacă veniturile de la finalul anului 2021 aveau să fie cu aproape trei miliarde de lei mai mari față de anul 2019 (o creștere cu 24%), cheltuielile aveau să înregistreze o creștere de peste 11 miliarde lei (o creștere cu 68%). Astfel, dacă deficitul de la Ministerul Sănătății era la finalul anului 2019 de 13,9 miliarde, acesta avea să crească la 21,9 miliarde la finalul anului 2021, atunci când cheltuielile înregistrate aveau să atingă pragul de 34,5 miliarde lei.

În această perioadă, cea mai mare pondere a cheltuielilor Ministerului Sănătății a fost reprezentată de subvenții și transferuri (bani pentru spitalele din țară), urmată de salariile și contribuțiile sociale aferente angajaților și de stocurile, consumabile. Astfel, dacă costurile cu salariile personalului medical au înregistrat o creștere de 1,6 miliarde în 2021, față de anul 2019, în condițiile în care a crescut numărul angajaților, a sporurilor și a gărzilor efectuate, cele mai serioase creșteri sunt înregistrate la costurile cu stocurile și consumabilele și transferurile către unitățile sanitare.

Raportul citat recomandă constituirea unui grup de monitorizare a medicamentelor cu aprovizionare deficitară care să utilizeze o abordare cu mai multe părți interesate pentru a preveni eventualele lipsuri de medicamente, astfel încât să se efectueze o supraveghere a ofertei și cererii de medicamente și să se identifice medicamentele alternative, plus revizuirea planurilor de reziliență la nivel județean în funcție de numărul de pacienți, numărul de paturi, patologiile specifice zonei și nevoia de servicii medicale.