Cât de acută e lipsa de personal din Sănătate. Unde s-au făcut, totuși, angajări la stat în ciuda austerității impuse de Guvern

În luna noiembrie a anului trecut, numărul angajaților la stat a crescut cu aproape 6.000 de noi angajați, dintre aceștia însă doar circa 500 de noi posturi au fost în sistemul de sănătate. Acum, sindicatele din sănătate amenință cu proteste acuzând tocmai lipsa de personal, atât la nivelul medicilor și asistentelor, cât și a personalului TESA, situație agravată după măsurile de austeritate de anul trecut care au blocat angajările. Autoritățile spun însă că sunt pregătite să dea drumul la circa 5.000 de posturi noi în sistem.

Câți angajați noi au intrat în Sănătate în ultimele luni

Datele de la Ministerul Finanțelor privind numărul angajaților din sistemul bugetar arătă că, la nivelul lunii noiembrie, ultima lună pentru care există aceste date, în sistemul bugetar erau angajați 1.295.230. Creșterea față de luna octombrie este semnificativă, mai ales dacă ne gândim că este vorba de o perioadă în care angajările la stat sunt înghețate. Astfel, în penultima lună a anului trecut, numărul angajaților la stat a crescut cu 5.850.

Dintre aceștia însă, mai puțin de 500 au fost în sistemul de sănătate. Alături de educație, unde sunt circa 300.000 de angajați, sănătatea este al doilea cel mai mare angajator din sistemul public. Vorbim, pe de o parte, de angajații din Ministerul Sănătății, apoi cei din unitățile sanitare finanțate de către CNAS, la care se adaugă cei din spitalele finanțate de autoritățile locale. În total, vorbim de peste 200.000 de angajați. Mai exact, la nivelul lunii noiembrie, Ministerul Sănătății avea 18.265 de angajați, la spitalele finanțate de CNAS erau 81.798 de angajați, plus alți 146.260, salariați în spitalele finanțate de autoritățile locale. În total, vorbim de 246.323 de angajați.

Liderii sindicatului Sanitas au anunțat la începutul acestei săptămâni organizarea unei greve generale luna următoare, principalele nemulțumiri vizând lipsa personalului medical, dar și proasta salarizare. În ceea ce privește lipsa de personal, sindicatele au avansat un număr uriaș pentru necesarul din sistem: 30.000 de noi angajați. „La nivel naţional ar fi nevoie de 30 de mii de posturi. Guvernul a promis că va debloca 14 mii de posturi în 2023, nu s-a întâmplat acest lucru, au fost deblocate doar patru mii de posturi”, a spus Viorel Huşanu, liderul Federației Sanitas.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Situația pare să fie disperată și la nivelul Municipiului București, acolo unde ASSMB, care are în subordine 19 spitale, a transmis „un apel de urgență” către Guvern cerând soluții pentru prevenirea „colapsului general din sistemul medical”. Principala problemă pare a fi lipsa de personal, conducerea ASSMB semnalând faptul că situația este critică la nivelul Camerelor de Gardă. ASSMB a cerut măsuri urgente pentru deblocarea posturilor din sistem. „Cerem Ministerului Sănătăţii să recunoască starea de urgenţă cu privire la lipsa de personal din sistem şi să facă o metodologie de ocupare a posturilor din sănătate pe o perioadă determinată de un an de zile, similar procedurilor din pandemie”, a transmis Oana Sivache, directorul general ASSMB.

Managerul Spitalului Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, Maria Enescu, a anunțat că unitatea sanitară pe care o conduce funcționează „într-o situație de avarie”, tot din lipsa de personal, iar medicul ATI, Radu Țincu de la Floreasca a spus că această lipsă de personal se traduce în vieți pierdute. „Din păcate, nu am înţeles nimic din pandemie, când, într-o criză sanitară, am observat că deficitul de personal din terapie intensivă a fost cuantificat în pierderea de vieţi omeneşti. Deficitul de terapie intensivă nu se regăseşte doar în spitalele mici. În anumite zone ale ţării, ştiţi foarte bine, nu există linii de gardă pentru anumite specialităţi. Mă întreb oare cum putem să stăm liniştiţi, în centrele universitare, spre exemplu, ştiind că în spitale judeţene sau orăşeneşti copiii nu pot fi trataţi, că nu există linie de pediatrie sau nu se pot face operaţii de urgenţă pentru pacienţii care au nevoie de intervenţii chirurgicale”, a declarat acesta.

Dacă semnalele din partea sistemului sunt grave, autoritățile au anunțat până acum că încearcă să evite o grevă a personalului medical în luna februarie prin deblocarea unui număr de 5.000 de posturi, 4.000 dintre acestea la nivelul ministerului și restul la nivelul autorităților locale. Ministrul Rafila a recunoscut această problemă, și a precizat că situația a fost agravată de măsurile de austeritate de anul trecut care au blocat angajările la stat. Situația s-a dovedit absurdă în special pentru cei 4.000 de medici care și-au finalizat rezidențiatul la finalul anului 2023, iar acum au descoperit că nu se pot angaja pe posturi din cauza acestor ordonanțe. Premierul Ciolacu a promis încă din primele zile ale anului vă va rezolva problema acestora.

Concret, este vorba de prima ordonanță de urgență privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor, aprobată de către Guvernul Ciucă în luna mai a anului 2023. Ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile ori autorităţile publice și instituţiile publice locale a fost oprită începând cu data de 15 mai, măsură care a fost valabilă până la finalul anului și care s-a prelungit și în anul 2024. În aceste condiții, spitalele puteau angaja doar după ce Guvernul le aproba un memorandum care să dovedească necesitatea acestor angajări. Ministrul Sănătății a precizat că așa au fost făcute circa 2.000 de noi angajări în sistemul sanitar anul trecut.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, în luna mai a anului 2023, numărul angajaților din sistemul sanitar era de 245.766. Asta înseamnă că, după prima ordonanță a austerității, numărul angajaților din sistemul medical a crescut cu doar 557. Adică o creștere cu circa 0,2% în condițiile în care sindicatele vorbesc de un deficit de 12%.

Cât de acută e lipsa de personal din Sănătate

În luna mai a anului trecut, numărul total al angajaților din sistemul public era de 1.283.709, ceea ce înseamnă că numărul acestora a crescut cu peste 11.000 în așa numita perioadă a înghețării angajaților la stat. Asta înseamnă că angajările din sănătate au reprezentat circa 5% din totalul angajărilor făcute în aceste șapte luni.

De altfel, numărul noilor angajați din sănătate este doar puțin mai mare de cel al noilor angajați de la Secretariatul General al Guvernului, vorbim aici de instituțiile centrale din subordinea directă a premierului. Astfel, în luna mai, SGG avea 4.817 angajați, pentru ca la finalul lunii noiembrie, instituția să numere 5.237 de angajați, adică cu 420 de angajați mai mult.

De altfel, numărul total al angajaților din sănătate a rămas relativ constant în ultima perioadă. Datele de la Ministerul Finanțelor arată că, la nivelul lunii decembrie a anului 2022, erau angajați în sistem 245,028 de persoane. Cifra arată o creștere cu zece mii a numărului de angajați din sistem de la mijlocul anului 2021, atunci când erau angajate 235.168 de persoane. Cu un an înainte, numărul posturilor era de 225.192 (august 2022). Spre exemplu, în iunie 2018, numărul posturilor ocupate era de 211.978, cu aproape 15 mii mai mai mult peste numărul angajaților din 2015, atunci când erau 196.466 de angajați în sistemul de sănătate.

Totuși, în ciuda faptului că în ultimii opt ani numărul angajaților din sistemul sanitar a crescut cu 50.000, deficitul de personal rămâne semnificativ. O arată un raport al Curții de Conturi, publicat în luna decembrie, care a analizat managementul resurselor umane din sistemul sanitar în perioada 2014-2021. Doar raportat la numărul de posturi aprobate, deficitul de personal a fost, în medie, de 21% per total. În cazul medicilor, deficitul a fost însă de 30%.

„Medici: numărul mediu de posturi normate a fost de aproximativ 34.800 pe an, iar al celor aprobate a fost de aproximativ 31.300 pe an. Gradul mediu de ocupare al posturilor a fost de 70% pe an; Alt personal sanitar superior (biologi, chimiști, farmaciști, etc.): numărul mediu de posturi normate a fost de aproximativ 6.700 pe an, iar al celor aprobate a fost de aproximativ 5.900 pe an. Gradul mediu de ocupare al posturilor a fost de 73% pe an;

Asistenți medicali: numărul mediu de posturi normate a fost de aproximativ 100.000 pe an, iar al celor aprobate a fost de aproximativ 92.000 pe an. Gradul mediu de ocupare al posturilor a fost de 84% pe an; Personal sanitar auxiliar (infirmieri, brancardieri, etc.): numărul mediu de posturi normate a fost de aproximativ 64.000 pe an, iar al celor aprobate a fost de aproximativ 57.000 pe an. Gradul mediu de ocupare al posturilor a fost de 76% pe an”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Situația era și mai gravă la cele două spitale din subordinea MAI, acolo unde gradul de ocupare a posturilor personalului de specialitate față de cele aprobate a scăzut din anul 2014 față de anul 2021 (76% în anul 2014 la 54% în anul 2021).

La nivelul unităților sanitare subordonate autorităților locale, erau normate, la nivelul anului 2021, 143.941 posturi, din care erau ocupate 116.161, dintre care medicii însumau 16.454. „Activitatea medicală de la nivelul spitalelor din rețeaua administrației locale s-a desfășurat cu un număr redus de personal, iar Normativul pentru personalul nemedical (TESA) nu este în concordanță cu necesitățile reale ale unităților spitalicești”, se mai arată în raportul citat.

Altfel spus, Guvernul a impus înghețarea angajărilor în sistemul sanitar deși exista deja o lipsă acută de personal. Aceeași stare de fapt apare și într-un memorandum, aprobat de Guvern la finalul lunii decembrie, privind analiza cheltuielilor publice din sistemul sanitar. Documentul arată că țara noastră stă sub media europeană atât la numărul de medici de familie, cât și la densitatea de medici și asistenți medicali.

„În anul 2019, medicii de familie au reprezentat 24,5% din întregul personal sanitar, sub media UE (26,5%). Densitatea de medici și asistenți medicali rămâne sub media UE: în anul 2019, existau 3,2 medici practicanți la 1.000 de locuitori, una dintre cele mai scăzute valori din UE (media UE fiind de 3,9) și 7,5 asistenți la 1.000 locuitori (media UE fiind de 8,4). Pe de altă parte, în același an, sistemul de învățământ al României a generat al cincilea cel mai mare număr de absolvenți de medicină (4.967) și al treilea cel mai mare număr de absolvenți ai asistenței medicale (17.549) din UE”, se arată în analiza Executivului.

Documentul, care notează creșterea costurilor tratamentelor și serviciilor medicale, recomandă îmbunătățirea accesului populației la serviciile preventive de asistență medicală primară și „la consultațiile acordate de medici cu specialitate clinică necesare stabilirii unui diagnostic de certitudine care să permită inițierea tratamentului în stadii incipiente de boală”. Printre măsurile efective propuse se numără creșterea numărului de consultații preventive acordate de medicii de familie, dar și stimularea acestora din urmă, alături de medicii de specialitate din ambulatoriu pentru monitorizarea pacienților cu afecțiuni cronice. Altfel spus, ambele măsuri presupun o creștere a numărului de medici din sistemul sanitar.