Cât mai poate duce Rusia lui Putin efortul de război din Ucraina. Planurile Kremlinului de lungă durată cu Occidentul

În timp ce Rusia „se apără”, adică atacând alte țări, în speță Ucraina, analiștii se întreabă cât mai poate susține această țară, istoric agresoare, efortul actual de război. Mai ales că, potrivit unor servicii de informații, Kremlinul pregătește un conflict de lungă durată cu Occidentul.

Agresiunea, rațiunea de a fi a lui Putin

Din Cecenia până în Siria și Ucraina, Rusia lui Vladimir Putin a fost implicată în mai multe războaie, după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. De când a ajuns la putere, războiul a rămas unul dintre principalele instrumente ale fostului KGB-ist devenit un autocrat infect, pe care l-a folosit continuu, fără ezitare, de-a lungul lungii sale domnii. Putin există prin război și a prosperat prin război.

Lumea civilizată speră acum că actualul război împotriva Ucrainei îi va aduce căderea. Dar, potrivit unor studii recente, Rusia poate susține efortul actualului război timp de „doi sau trei ani”, constată Institutul Internațional pentru Studii Strategice.

Rusia mai poate duce „doi-trei ani”

Războiul din Ucraina determină o creștere uriașă a cheltuielilor militare la nivel mondial, potrivit sursei citate. Rusia cheltuiește aproximativ o treime din bugetul său pentru apărare, dar consumă armament, muniție și trupe într-un ritm nesustenabil, arată un raport al Institutului.

Digi24.ro

Un fost ministru a fost filmat omorându-și în bătaie soția, într-un restaurant. Imaginile au stârnit o revoltă uriașă

Rusia își va putea susține efortul de război în Ucraina pentru „încă doi-trei ani”, spune directorul general al Institutului Internațional pentru Studii Strategice, Bastian Giegerich. „Dar, în acest fel, va trebui să sacrifice calitatea pentru cantitate”, scrie Politico.

Spirala cheltuielilor militare

Raportul privind echilibrul militar al IISS, un think tank cu sediul la Londra, arată că invazia Rusiei în Ucraina a declanșat cheltuieli masive pentru apărare în întreaga lume – cele mai multe din partea rivalilor Rusiei.

Cheltuielile mondiale pentru apărare au crescut cu 9% în 2023, depășind 2.200 de miliarde de dolari; țările NATO au cheltuit peste jumătate din această sumă, SUA fiind în frunte cu o marjă mare. În Europa, țările au accelerat cheltuielile pentru a ajuta Ucraina, a cărei industrie națională de apărare a fost grav afectată de război.

Dar războiul în curs de desfășurare „a pus în evidență provocările legate de creșterea producției pentru a ține pasul cu cerințele conflictului” și arată fisurile din pregătirea militară europeană, potrivit lui Giegerich.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Capacitățile militare vestice nu fac față

În ciuda tuturor noilor cheltuieli, există o problemă în ceea ce privește creșterea capacității de producție militară a Occidentului. În raportul său, IISS a remarcat că UE este pe cale să nu-și atingă obiectivul de a livra Ucrainei un milion de proiectile de artilerie de calibrul 155 mm până în martie.

În pofida acestor neajunsuri, continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei a împins mai multe țări europene să îndeplinească obiectivul de apărare al NATO de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru armată, un subiect reluat recent de Donald Trump. Potrivit raportului, zece aliați europeni ai NATO au atins acest obiectiv anul trecut, față de doar doi în 2014.

Ucraina se află, de asemenea, într-o situație disperată, dar – pentru moment – primește un ajutor crucial din partea aliaților săi. „Pierderile Ucrainei au fost, de asemenea, grele și refăcute în mare parte prin sprijinul occidental”, a spus Giegerich. „Efectul a fost îmbunătățirea calității echipamentului ucrainean, deși cu prețul unei mai mari complexități logistice”.

Mașina de tocat a războiului

El a adăugat că atacurile continue ale rachetelor rusești și ale dronelor „fac ravagii asupra Ucrainei”. Occidentul „trebuie să decidă dacă să furnizeze Kievului suficiente arme pentru a da o lovitură decisivă, mai degrabă decât doar suficiente pentru a nu pierde”, a spus el.

În timp ce Rusia continuă să arunce oameni și echipamente în mașinăria de război împotriva apărării Ucrainei, costul este enorm, a notat think tank-ul.

Henry Boyd, senior fellow pentru apărare și analiză militară la IISS, a declarat că Rusia este „din ce în ce mai dependentă de stocurile moștenite din epoca sovietică pentru a satisface cererea de noi vehicule de luptă blindate și piese de artilerie” și că „sacrifică pregătirea” pentru a compensa pierderile de trupe pe câmpul de luptă.

Kremlinul se pregătește de un conflict pe termen lung cu Occidentul

Biroul estonian de informații externe a avertizat marți cu privire la o posibilă agresiune a Rusiei împotriva vecinilor săi, care ar putea duce la un conflict cu Occidentul în următorul deceniu. „Rusia a ales calea unei confruntări pe termen lung cu Occidentul în ansamblul său”, a declarat presei Kaupo Rosin, șeful Biroului estonian de informații externe, cu ocazia prezentării unui raport anual.

„Putem fi siguri că, în următorul deceniu, NATO se va confrunta cu o armată de masă de tipul URSS”, a adăugat acesta, citat de JDM. Avertizând asupra unei posibile „agresiuni împotriva vecinilor Rusiei”, biroul a precizat în raportul său că un atac direct asupra Estoniei este puțin probabil în acest an.

Președintele rus Vladimir Putin „ar putea interpreta orice expansiune teritorială ca pe o victorie, ceea ce îl va determina să atace statele suverane vecine și să pregătească terenul pentru o viitoare expansiune”, a afirmat biroul, subliniind că Rusia caută cu orice preț să „își demonstreze superioritatea militară și politică în fața Occidentului”.

Ciocnirea a două sisteme

„Pe măsură ce războiul (din Ucraina) se prelungește, urgența acestei nevoi crește, deoarece Kremlinul trebuie să demonstreze din ce în ce mai mult că războiul transcende un simplu conflict între două națiuni și reprezintă ciocnirea a două sisteme: Rusia și Occidentul”, a adăugat biroul estonian de informații.

Estonia, alături de vecinii săi baltici Letonia și Lituania, sprijină activ Ucraina în lupta sa împotriva armatei ruse din ultimii doi ani și afirmă că ia în considerare în mod serios un atac rusesc.

Confruntate cu această eventualitate, aceste foste republici sovietice, acum membre ale NATO și UE, își consolidează puternic capacitățile militare. Raportul remarcă o creștere semnificativă a producției militare în Rusia, inclusiv a artileriei și a vehiculelor blindate, care sporește capacitatea Moscovei de a continua lupta.

Această creștere ar putea depăși producția Ucrainei, cu excepția cazului în care Occidentul intensifică producția și livrarea de artilerie, constată serviciile de informații estoniene.

Schimbări majore în armata rusă

Serviciile Estoniei au semnalat, de asemenea, o schimbare majoră în armata rusă: formarea districtelor militare Leningrad și Moscova, care vizează Finlanda, membră NATO. De asemenea, acestea au remarcat că Rusia intenționează să își extindă armata de la 1,15 milioane la 1,5 milioane de membri până în 2026, în vederea pregătirii pentru un potențial conflict cu NATO.

Această creștere a efectivelor subliniază necesitatea ca NATO și forțele aliate să își extindă semnificativ capacitățile de apărare. Directorul general al gigantului german de armament Rheinmetall, Armin Papperger, a avertizat anterior că Europa ar putea avea nevoie de un deceniu pentru a-și reface complet stocurile de muniție.

La rândul lui, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat, în decembrie, că Europa trebuie să își sporească capacitățile de securitate și apărare pentru a face față amenințării pe care o reprezintă Rusia, fiind posibil ca Statele Unite să își reducă implicarea pe continent în favoarea unor eforturi sporite de securitate în regiunea Pacificului.

În ianuarie, Pistorius a avertizat că un președinte rus din ce în ce mai beligerant, Vladimir Putin, ar putea ataca aliații NATO în mai puțin de un deceniu. În aceeași lună, Letonia, Lituania și Estonia au convenit să formeze o zonă comună de apărare baltică la granițele lor cu Rusia și Belarus.

Minciuni încremenitoare de la Moscova

Moscova a minimalizat avertismentele venite din partea Occidentului, ministrul de Externe Serghei Lavrov considerând că temerile că Rusia nu se va opri în Ucraina sunt „absurde”. În aceiași termeni Lavrov, cândva un respectat șef al diplomației, califica temerile Occidentului privind un atac iminent asupra Ucrainei.

Deși avertismentele, în special din partea serviciilor americane, sugerau o invazie iminentă, Serghei Lavrov spunea că „a obosit să tot repete” că e vorba doar de manevre militare interne legitime, denunțând o „isterie a Occidentului” pe această temă. Ce a urmat, a văzut tot mapamondul și a demonstrat, dacă mai era nevoie având în vedere istoricul agresor al Rusiei, minciunile stupefiante ale regimului Putin.

Sprijinul occidental pentru Ucraina a depășit celebrul plan Marshall

Sprijinul occidental pentru Ucraina este mai mare decât planul american de redresare a Europei după cel de-al Doilea Război Mondial, a declarat șefa Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Odile Renaud-Basso.

Ea a descris sprijinul occidental pentru Ucraina ca fiind „uriaș”, în ciuda criticilor recente care susțin că aliații Kievului nu au făcut suficient pentru a sprijini țara devastată de războiul lui Putin. Liderii UE se confruntă, de asemenea, cu presiuni din partea Kievului pentru a utiliza activele rusești în valoare de peste 200 de miliarde de euro, care au fost înghețate în Europa, pentru a finanța reconstrucția sa.

„Asistența financiară a UE este mult mai mare, în termeni reali, decât orice Plan Marshall de după cel de-al Doilea Război Mondial în ceea ce privește procentul de sprijin din PIB”, a declarat Renaud-Basso pentru Politico, în timp ce anunța public pentru prima dată că intenționează să candideze pentru un al doilea mandat la șefia BERD în cursul acestui an.

UE și SUA, principalii susținători

Oficialul francez făcea referire la un plan major de investiții asociat cu fostul secretar de stat american George Marshall pentru a sprijini reconstrucția a 16 țări, în principal din Europa de Vest, la sfârșitul anilor 1940.

Bruxelles-ul și Washingtonul au fost cei mai mari susținători financiari ai Ucrainei în timpul conflictului, distribuind 27,5 miliarde de euro și, respectiv, 22,9 miliarde de euro între invazia Rusiei din februarie 2022 și sfârșitul anului trecut.

„Faptul că ei (Ucraina) au primit 50% din bugetul lor finanțat prin sprijin extern este enorm”, a spus Renaud-Basso. Ea a precizat că finanțarea de 18 miliarde de euro preconizată de UE pentru Ucraina în 2024 reprezintă aproape o zecime din PIB-ul preconizat al țării, de 186 de miliarde de euro.

Frâna Viktor Orban

Bruxelles și Washington s-au confruntat recent cu o rezistență serioasă la finanțarea Ucrainei din bugetele lor naționale. La începutul lunii februarie, liderii UE au aprobat în cele din urmă o finanțare de 50 de miliarde de euro pentru Kiev până în 2027, după ce liderul ungar Viktor Orban blocase pachetul de măsuri în cadrul unei reuniuni anterioare din decembrie.

Între timp, președintele SUA, Joe Biden, a avut probleme în a trece un pachet de ajutor militar pentru Ucraina prin Congres, unde se opune o parte semnificativă a republicanilor. Renaud-Basso a respins criticile unora dintre susținătorii Ucrainei potrivit cărora pachetul de ajutor al UE este sub așteptări în comparație cu bugetul de 1.074 de miliarde de euro al blocului comunitar pe șapte ani.

Potrivit acesteia, liderii UE trebuie să găsească o cale de mijloc între sprijinirea Ucrainei și finanțarea priorităților interne. „Chiar dacă nu pare enorm, în comparație cu marja reală pe care o au liderii UE în buget, pentru a finanța măsuri suplimentare pentru cetățenii lor, nu este un compromis ușor”, a declarat Renaud-Basso, adăugând că s-a confruntat cu probleme similare la BERD.

BERD și-a majorat capitalul cu 4 miliarde de euro pentru a intensifica sprijinul acordat Ucrainei fără a reduce alte programe, a spus Renaud-Basso. Banca a oferit deja 3,8 miliarde de euro Ucrainei de la începutul războiului sub formă de împrumuturi și s-a angajat să crească sprijinul atunci când conflictul se va încheia.

Instituția cu sediul la Londra a eliminat finanțarea Rusiei și Belarusului la scurt timp după invazia Kremlinului în Ucraina. BERD a fost înființată în 1991 pentru a ajuta fostele țări sovietice – inclusiv Rusia – să facă tranziția către economia de piață, iar în prezent acoperă 72 de țări.