Cât plătește CFR pentru „curățenia” din Gara de Nord. Peste un milion de lei încasați lunar din închirierea spațiilor comerciale

Mizeria din Gara de Nord a ajuns din nou în atenția publicului după ce străinii care au vizitat cea mai mare gară din România au scris că aceasta seamănă cu o groapă de gunoi și o canalizare. De altfel, situația dezastruoasă din Gara de Nord este recunoscută chiar de către Ministerul Transporturilor în mega proiectul de modernizare de peste 100 de milioane de euro, care a fost atribuit lunea aceasta.

Mizeria din Gara de Nord

La începutul acestei veri, presa din România scria pe larg despre experiențele turiștilor străini care au trecut prin Gara de Nord. În cele peste 100 de recenzii de pe site-ul Trip Advisor, nu toate negative, unii turiști se plângeau de starea proastă a toaletelor, dar și despre mizeria generală întâlnită în cea mai mare gară din România. „Acest loc este de neuitat pentru mine pentru că are cea mai murdară toaletă din lume”, „Am ajuns în Gara de Nord după o călătorie de 16 ore de la Budapesta (…) în ce loc mizerabil am ajuns, murdar fără ajutor din partea nimănui”, erau doar câteva dintre recenziile negative. Turiștii subliniau și faptul că cei care fac curățenie în gară doar se prefac că dau mătura și cu mopul.

Subiectul a revenit în atenție câteva săptămâni mai târziu, atunci când jurnalistul britanic Craig Turp a povestit pe larg experiența călătoriei cu Orient Expres, unde a subliniat că dintre toate capitalele vizitate doar Bucureștiul a dezamăgit, neexistând o primire oficială. „După ce am ajuns cu trenul la Gara de Nord de sute de ori în ultimele trei decenii, să o fac la bordul Orient Express a fost foarte special, deși gara în sine rămâne o groapă de gunoi”, a scris jurnalistul britanic, care petrece foarte mult timp în România. Acesta a notat cu ironie că oficialii au deschis sala de primire regală pentru pasageri, „fără însă ca vreunul să observe”. Două săptămâni mai târziu, acesta revine în Gara de Nord și subliniază că își menține afirmația că această gară este asemenea unei gropi de gunoi, ba mai mult, „miroase și ca o canalizare”.

Orice bucureștean care trece des prin Gara de Nord sau navetiștii care folosesc în special peronul 1 al gării, acolo unde în anul 2013 a fost inaugurat trotuarul rulant în urma unei investiții de 11 milioane de lei, cea mai mare din ultimii 15 ani, miroase mereu a toaletă publică. De curățenia Gării de Nord se ocupă firma SC Gelano Prest SRL, o firmă din Cluj Napoca ce activează de 25 de ani pe piața serviciilor de salubrizare. Potrivit datelor financiare, firma a avut în anul 2022 circa 130 de angajați, o cifră de afaceri de 6,3 milioane lei.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Potrivit unui răspuns transmis pentru FANATIK de către CFR SA, Sucursala Regională de Căi Ferate București, cea care are în administrație Gara de Nord, a încheiat în data de 27 decembrie 2022, un acord cadru cu firma din Cluj Napoca pe o perioadă de 24 de luni la o valoare de 4,35 milioane lei, fără TVA. Prin acest contract se asigurau serviciile de curățenie atât în Gara de Nord cât și în Gara Basarab. Pe baza acestui contract cadru este încheiat un contract subsecvent între SRCF București și SC Galano Prest SRL în data de 27.12.2022, pe o perioadă de 12 luni, la o valoare de 2,17 milioane lei pentru curățenia în gările Nord și Basarab. Câteva zile mai târziu, la 1 ianuarie 2023, ca urmare a intrării în vigoare a majorării salariului minim brut pe țară, contractul este reactualizat la suma de 2,48 milioane lei, fără TVA.

Asta înseamnă că CFR Infrastructură plătește puțin peste 200.000 lei pe lună, circa 40.000 de euro, pentru serviciile de salubrizare în Gara de Nord. Suma este infimă în contextul în care CFR Infrastructură are, potrivit bugetului pe anul 2023, estimate peste 2,6 miliarde lei venituri din exploatare. Pe de altă parte, Gara de Nord, care are o suprafață de 100.000 mp, reprezintă în sine o sursă de venit pentru compania de stat. Potrivit unui răspuns al companiei pentru FANATIK, din închirierea spațiilor comerciale aflate în incinta Gării de Nord compania obține venituri de 1.392.781,83 lei/ lună, adică aproape 280.000 euro pe lună. Pe an, suma ajunge la peste 16,7 milioane lei, adică peste 3 milioane euro.

Gara de Nord intră la modernizare

Starea în care se află Gara de Nord a fost recunoscută de către Ministerul Transporturilor chiar în expunerea de motive a proiectului de modernizare a gării, un proiect în valoare de peste 631 milioane lei. „Clădirea a fost ţinta bombardamentelor din timpul războiului și a suportat toate marile cutremure fără consolidări de fond iar dotarea tehnico-sanitară este veche şi necorespunzătoare. La acestea se adaugă carenţe funcţionale privind exploatarea feroviară, lipsa spaţiilor pentru călători, lipsa spaţiilor de parcare, circulaţia dezordonată în perimetrul gării şi condiţiile dezolante igienico-sanitare în cadrul ansamblului”, se arată în proiectul Ministerul Transporturilor.

Proiectul a fost aprobat în 22 noiembrie 2022, iar în luna martie au fost primite trei oferte pentru prima fază a proiectului de modernizare ce constă în modernizarea și consolidarea celor trei corpuri ale clădirii gării. Luni, CFR Infrastructură a ales câștigătorii contractului de aproape 420 milioane lei sunt firmele SC GDO MOV Impex SRL din Baia Mare și SC Omega Cert Sistem SRL din București.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Durata acestui contract este de 55 de luni, patru ani și jumătate, dintre care nouă luni sunt pentru proiectare și restul de 46 pentru execuție. CFR vrea ca în această etapă nu doar să reabiliteze clădirea gării, dar să fie create și spații verzi în fața gării, iar întreaga zonă să fie reabilitată după „principiile de smart city/creative city/green city”.

„Prin această investiție se dorește transformarea Gării de Nord în punct multimodal modern, dar și într-o zonă comercială atractivă a Capitalei”, a spus ministrul Sorin Grindeanu în luna martie, atunci când CFR a anunțat că trei firme românești au depus oferte pentru acest contract.

Investiția uriașă în modernizarea Gării de Nord vine în contextul în care, potrivit CFR Infrastructură „în ultimii 5 ani nu au fost făcute investiții în stația CF Gara de Nord”, fiind alocați bani doar pentru „reparații curente și mentenanță”.

Care sunt firmele care vor moderniza Gara de Nord

Firma SC GDO MOV Impex SRL, care va trebui să ducă la capăt contractul de 420 milioane lei, a avut anul trecut doar 35 de angajați, o cifră de afaceri de doar 35 de milioane lei și un profit net de 1,7 milioane lei. În anul 2016, firma avea 160 de angajați, o cifră de afaceri de 20 milioane lei și un profit net de 1,5 milioane. Societatea deține active de 24 milioane și, în anul 2022, raporta datorii de puțin peste 10 milioane lei.

Pe domeniul construcțiilor, raportat la cifra de afaceri, firma din Baia Mare GDO-MOV Impex Srl este doar pe locul 281 din 43.300 de firme câte sunt înregistrate în domeniu. Firma nu este nici măcar cea mai importantă din județul Maramureș, fiind a patra din județ dintr-un total de 1.300 de firme de construcție. Ea nu este nici măcar cea mai mare din Baia Mare, fiind a doua în același clasament.

Celelalte două oferte pentru acest contract au fost făcute de firmele CMA Construct Development SRL, firmă din Capitală cu o cifră de afaceri de doar 8 milioane lei și 56 de angajați, și de către Construcții Erbașu SA, una dintre cele mai mari companii de construcții din România, cu o cifră de afaceri de peste un miliard de lei și 865 de angajați.

Revenind la firma câștigătoare, GDO MOV Impex SRL, aceasta este deținută de omul de afaceri băimărean Goie Vasile, în acte societatea fiind trecută pe numele soției, Goie Delia. Presa locală a scris în repetate rânduri despre contractele publice, în special cele cu CFR SA, câștigate de către această firmă. Gazeta de Cluj scria în 2019 că doar în acel an firma din Baia Mare a câștigat 5 contracte cu regionala CFR în valoare de 21 milioane lei, unul dintre acestea, de aproape un milion lei, fiind pentru vopsirea unui pod. Sursa citată scrie că numele firmei apare și într-un raport al Curții de Conturi, fiind menționat un contract de 380.000 lei pentru reparația unei instalații de cabluri.

Datele de pe portalul Termene.ro arată că firma GDO MOV Srl a încheiat peste 90 de contracte cu autoritățile publice, 32 dintre acestea fiind acordate prin încredințare directă. Marea majoritate a acestora din urmă sunt încheiate cu CFR SA, sucursala București, iar ultimele șapte dintre acestea au fost încheiate în anii 2020-2021. Spre exemplu, unul dintre aceste contracte a fost pentru „îndepărtarea vegetației” – mai concret, toaletarea sau tăierea a 147 de arbori pentru suma de 441.000 lei. În iunie 2023 aceeași firmă a fost una dintre câștigătoarelor unui contract de peste 18 milioane lei, încheiat tot cu CFR SA, pentru tăierea arborilor. Doar în acest an compania a reușit să câștige opt contracte publice încheiate cu CFR SA sau una din sucursalele companiei de stat.

În ceea ce privește cea de a doua firmă care a câștigat contractul pentru modernizarea Gării de Nord, SC Omega Cert Sistem SRL, cu sediul în Sectorul 6 din Capitală, aceasta este deținută de Iulian Marian Toader (care deține 60% din acțiunile companiei, restul fiind trecut pe numele soției). Firma oferă consultanță tehnică pe partea de inginerie și are un singur angajat. Anul trecut a avut o cifră de afaceri de 442.000 lei, în creștere spectaculoasă față de anul interior când firma avea venituri de doar 54.000 lei. În topul firmelor de consultanță în construcții din București, firma este pe locul 1516 din peste 5500 de firme.

Iulian Marian Toader a fost acționar minoritar (doar 1,2%) și administrator al firmei de pază Shelter Group SA, radiată între timp. Principalul acționar al acestei companii, cu peste 74% din acțiuni, era Marius Valentin Văduva. Despre acesta, site-ul România Curată scria în 2015 că era patronul, în acte, al unei firme de construcții, CONSTRUCT CO GROUP, despre care procurorii DNA susțineau că era controlată de fostul șef al RAPPS, Georgian Surdu, prin intermediul căreia ar fi obținut mai multe contracte cu statul. În 2017 acesta avea să fie condamnat la 3 ani de închisoare în acest dosar. Sursa citată arată legăturile tuturor acționarilor acestor firme cu alte firme ce au beneficiat de nenumărate contracte publice ce au ajuns în atenția justiției.