News

Cătălin Drulă, start de drum pentru alegerile din 2024 cu un atac la Iohannis. „USR aștepta pe cineva care să-i disciplineze și să-i propulseze din interior”

Cătălin Drulă și-a început mandatul cu un atac la președintele Iohannis, pe care l-a numit „cel mai mare trădător”, moment ce marchează startul pentru alegerile din 2024, alegeri cruciale pentru USR.
10.02.2022 | 18:46
Catalin Drula start de drum pentru alegerile din 2024 cu un atac la Iohannis USR astepta pe cineva care sai disciplineze si sai propulseze din interior
Cătălin Drulă își începe mandatul în fruntea USR cu un atac la adresa președintelui Iohannis. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

La doar două zile de la preluarea președenției USR și în chiar primul interviu acordat în această calitate, Cătălin Drulă a lansat un atac la adresa președintelui Iohannis, pe care l-a caracterizat ca fiind „cel mai mare trădător al curentului modernist în România”. Momentul reprezintă, cel puțin pentru noul președinte interimar la USR, începutul lungului drum spre 2024, un moment crucial pentru partid.

Alegerile prezidențiale din 2024 nu doar că vor reprezenta momentul determinant pentru scena politică a viitorilor ani, fie și prin suprapunerea cu alegerile parlamentare, dar partidul care va reuși să câștige Cotroceniul se va afla în poziția de a face toate jocurile puterii. Cu PNL și PSD unite într-o alianță, cel puțin pentru moment, singura șansă pentru USR de a ajunge la putere și de a impune un program reformist este să câștige 2024. Fără un candidat care măcar să ajungă în finala prezidențială și care să tragă după el partidul la parlamentare, USR și actualii lideri ai săi, riscă să rămâne un partid de 10%.

ADVERTISEMENT

„Cred că pentru USR ca partid următorii doi ani o să fie o perioadă foarte importantă. E clar că în 2024 vom avea europarlamentare și locale împreună, unde cel puțin la europarlamentare USR știm că o să se descurce un pic mai bine fapt ce o să-i ridice un pic în sus și la locale. E ceea ce s-a văzut în 2019, când a fost momentul lor de glorie.

După care, la prezidențiale și la parlamentare va fi adevăratul test pentru ei. E nevoie nu doar de un rezultat mai bun ca în 2020, dar și să se vadă un elan care să arate că au decolat ca partid și nu vor rămâne blocați în jurul la cei 10%. Faptul că prezidențialele și parlamentarele vor fi simultan o să-i ajute, însă totul depinde de candidatul cu care vor merge și dacă el va reuși să tragă în sus partidul. E o oportunitate pentru ei pentru că în 2020 această chestiune i-a costat. Dacă din nou nu intră măcar în turul doi la prezidențiale cred că va fi un moment destul de dificil, și de asta și misiunea asta de a-și găsi și forma un candidat pentru 2024”, a declarat pentru FANATIK George Jiglău, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

ADVERTISEMENT

Cât de eficiente vor fi atacurile asupra lui Iohannis

După ruperea coaliției cu USR și aducerea PSD-ului la guvernare, Klaus Iohannis a devenit cu predilecție ținta atacurilor venite atât din partea USR-ului cât și a lui Ludovic Orban. Însă momentele în care mesajele de pe Facebook ale președintelui Iohannis aveau mii de reacții și comentarii negative par de mult apuse. Între timp, aflat în opoziție și cu Dacian Cioloș la cârmă, USR a devenit un partid mai degrabă tăcut, iar marile teme ale partidului, precum justiția, sunt de mult trecute în planuri secundare pentru electorat. Un fapt evident și după rapiditatea cu care s-a stins scandalul în jurul plagiatului premierului Nicolae Ciucă.

Astfel, cu un președinte care nu este implicat activ în actul de guvernare și pus la adăpost de atacurile ce ar fi venit din partea PSD, se pune întrebarea cât de eficiente pot fi atacurile la adresa lui Iohannis. Chiar dacă șeful statului se află la un nivel de încredere scăzut în rândul populației, sondajele recente arată că acesta nu este cel care decontează crizele prin care trece țara. Sondajul Avangarde de la finalul lunii octombrie îl plasa pe șeful statului cu un nivel de încredere de doar 14%, cu mult în spatele lui Alexandru Rafila (47%), Ciolacu (25%) și chiar George Simion (20%). Trei luni mai târziu, la începutul lui februarie, la nivelul de încredere Klaus Iohannis ajunsese la 20%, chiar dacă tot mult în spatele lui Rafila, Ciucă sau Marcel Ciolacu. Iar între timp, criza de securitate din Ucraina pare să-i ofere șefului statului noi oportunități pentru a-și reclădi imaginea, joi, 10 februarie, acesta făcând o vizită la baza Mihail Kogâlniceau unde erau așteptate să sosească trupele americane.

ADVERTISEMENT

„Din punctul meu de vedere, în acest moment USR se repoziționează. Se repoziționează în sensul poate de imagine, poate electoral chiar și caută să își activeze un public țintă. Publicul despre care vă vorbesc este cel dezamăgit (și) de prestația fostei coaliții de guvernare, inclusiv votanți latenți USR, latenți PNL, dezamăgiți USR sau PNL. Iar un pol de putere al PNL este președintele Iohannis, practic girantul actualei coaliții de guvernare. Cât despre eficiența de imagine a acestui demers, este devreme să vorbim. Mai degrabă m-aș uita la o serie de coaliții dintre membri PNL și USR care se pot reactiva în administrațiile locale, acolo unde au și funcționat”, a declarat pentru FANATIK analistul politic Radu Delicote.

Momentul lui Cătălin Drulă

În opinia analiștilor politici, plecarea surprinzătoare a lui Dacian Cioloș din fruntea partidului, la doar patru luni de la câștigarea alegerilor interne, îi oferă lui Cătălin Drulă o oportunitate imensă de a-și clădi propria imagine de prezidențiabil în perspetiva alegerilor din 2024. Mult mai vocal decât Cioloș și cu o imagine pozitivă după mandatul în fruntea ministerului Transporturilor, Cătălin Drulă are misiunea de a recupera din agresivitatea partidului și de a-l scoate din conul de umbră în care a intrat chiar și în raport cu AUR.

ADVERTISEMENT

„Cătălin Drulă e într-un moment în care poate să-și construiască un profil politic mult mai puternic și e clar că nu-și dorește doar interimatul ci și președenția USR cu totul. Și atunci îl atacă pe Iohannis ca să-și construiască el personal un profil de alternativă mult mai solid în perspectiva anului 2024. De aici vin și cuvintele „trădător”, un termen menit să rămână în discursul public. În plus, Drulă că a fost perceput ca un ministru eficient, s-au demarat unele proiecte de infrastructură, a fost momentul cu înregistrările DNA, dar mai ales războiul cu sindicatul de la Metrorex unde a arătat că poate pune piciorul în prag.

Faptul că acum s-a ivit această oportunitate, pentru că nu știm dacă se aștepta ca Cioloș să facă acest pas, pentru el cred că vine foarte bine. USR, de când nu mai e la guvernare, nu a făcut o super-opoziție, AUR le-a luat mult fața în această luptă. USR a părut mai degrabă într-o perioadă de căutări însă acum, dacă vor să iasă în evidență vor trebui să facă o opoziție mai decisă față de actuala guvernare. Cum până acum nu s-a vorbit foarte mult de USR cred că scopul lui este să readucă atât partidul, cât și propria persoană, într-o poziție mai agresivă un pic pentru a recupera terenul pierdut. Mai sunt doi ani până la alegerile din 2024, o perioadă în care multe se pot întâmpla, însă cred că Drulă vs. Iohannis o să tot avem de acum înainte. Nu cred că președintele va răspunde neapărat, nu e genul care să răspundă foarte mult”, a declarat George Jiglău pentru FANATIK.

Mai mult, în opinia acestuia faptul că partidul i-a refuzat planul lui Cioloș de a aduce în conducere nume și personalități din afara USR-ului reprezintă un indiciu cum că pentru alegerile din 2024 nu va fi preferat un candidat care să nu fie membru de partid. Ideea vine în contextul în care în presă au circulat informații cum că USR i-ar fi propus chiar fostei șefe DNA o astfel de ofertă, propunere refuzată de Laura Kovesi.

„Chiar dacă nu putem exclude un candidat din afara partidului, acest episod recent cu demisia lui Dacian Cioloș ne arată că el a vrut să deschidă partidul către exterior – și partidul a zis nu, cine e cu noi e deja cu noi, nu ne apucăm acum să-i căutăm pe alții. Cam ăsta a fost mesajul, ori o persoană precum Laura Kovesi, al cărui nume s-a mai vehiculat că ar fi dorit de USR, dacă nu intră în cursă până atunci, ceea ce nu prea cred, ar fi din exterior. Atunci cred că ei vor insista mai mult pentru propulsarea cuiva din interior, cineva care să disciplineze puțin felul în care se întâmplă lucrurile în partid, iar Drulă și-a creat imaginea asta: că știe să pună piciorul în prag și să și eficientizeze lucruri complicate. Deci cred că pentru el există o miză importantă în acest moment”, a precizat analistul politic.

Războiul rece dintre Iohannis și USR

În opinia analiștilor politici, între președintele Iohannis și USR nu a existat niciodată o mare iubire. Chiar și înainte de alegerile din 2020, voci importante din PNL, în special din tabăra președintelui Iohannis, declarau deschis că doresc o alianță cu UDMR și PMP. La fel, în martie 2019, atunci când PNL se afla deja la guvernare cu premierul Orban marea dorință de a organiza alegeri anticipate, plan ce a fost dat peste cap de pandemia COVID, trăda dorința unei coaliții fără USR. Însă, marea răceală dintre Iohannis și USR este că partidul înființat de Nicușor Dan i-a capturat șefului statului principalele sale teme.

„Cred că între Iohannis și USR niciodată nu a fost niciodată vreo mare simpatie. În momentul în care a apărut USR, dacă ne gândim un pic la prezidențialele din 2014, când a câștigat Iohannis în fața lui Ponta și apoi în 2016, când USR-ul a intrat în Parlament – cred că USR-ul nu a intrat neapărat pe culoarul PNL-ului cât mai degrabă pe acel culoar care l-a propulsat pe Iohannis în 2014. Deci anti-Ponta, anticorupție, diaspora și momentul Colectiv. De aceea, cred că în momentul în care a apărut USR pentru Iohannis a fost o problemă, una care s-a transferat apoi parțial și la nivelul PNL-ului.

De aceea nu cred că între ei a fost vreodată vreo simpatie prea mare, USR, nu doar ca voturi dar și ca discurs a preluat multe din temele lui Iohannis din campania din 2014. Cumva președintele a fost lăsat într-o poziție în care să-și caute unde discurs, ceea ce nu cred că a fost foarte comfortabil și pentru că nu vorbește foarte mult și nici nu-i place. De aceea cred că între USR și Iohannis nu a fost niciodată o simpatie foarte mare. Nu l-am văzut niciodată pe Iohannis îmbrațisându-i sau salutând prezența USR la guvernare. Și când s-a format coaliția din 2020, vorbim mai degrabă de o necesitate pentru alianța cu USR, miza fiind ca PNL să rămână la guvernare”, a precizat profesorul George Jiglău într-o declarație pentru FANATIK.

În fapt, în atacul lansat la adresa șefului statului în interviul de miercuri, 9 februarie, Cătălin Drulă a vorbit și el de momentul 2014.

„Am fost daţi afară de la guvernare. Arhitectul acestei decizii este Klaus Iohannis şi el este şi cel mai mare trădător al misiunii, al unui curent modernist în România. Ne-a promis modernizare în 2014, când eram un simplu cetăţean şi mi-am pus mare speranţă, ne-a promis din nou în 2019 modernizare, ca opus la PSD, şi acum a aşteptat doar opt luni după alegeri ca să facă această rocadă cu aducerea întregului sistem politic vechi la putere”, a afirmat Cătălin Drulă, miercuri seară, la Digi 24.

ADVERTISEMENT