Filmul românesc Colectiv adună distincții după distincții și, astăzi, a mai bifat o reușită în cinematografie: două nominalizări la premiile Oscar 2021. FANATIK.RO a vorbit cu jurnalistul Cătălin Tolontan, unul dintre oamenii cheie în realizarea documentarului, regizat de Alexander Nanău.
Anchetele de investigație făcute de Cătălin Tolontan și echipa Gazetei Sporturilor, în care sunt dezvăluite adevărate rețele de corupție și manipulare, sunt prezentate în documentarul-traumă care ne aruncă de la început în iadul în care 64 de suflete au pierit și scoate la iveală nereguli ale unui sistem medical bolnav de care toți ne temem. După cum relatează și libertatea.ro, România ajunge pentru prima dată pe covorul roșu al Oscarurilor prin intermediul peliculei Colectiv, iar acest efort a fost unul al multora pe care nu îi știm și nu îi vedem pe micile sau marile ecrane, dar fără de care nu s-ar fi putut ajunge în acest punct.
Ce spune Cătălin Tolontan despre șansele pe care le are filmul Colectiv la câștigarea unui premiu Oscar 2021, ce simte de fiecare dată când vede lungmetrajul și ce crede despre schimbările de după Colectiv, aflăm din interviul acordat, în exclusivitate, FANATIK.RO. (Vezi și Horia Ivanovici, despre Colectiv: Cred din toată inima că acest film profund poate să ia Oscarul!)
-Colectiv este un documentar pe care, dacă îl vezi, nu ai cum să îl uiți, iar meritul pentru dubla nominalizare la Oscar 2021 aparține și investigațiilor făcute de dumneavoastră. Ce șanse credeți că are pelicula românească să primească statueta?
Meritul e 100% al regizorului Alexander Nanau, al coscenaristei Antoaneta Opriș, al producătoarei Bianca Oana (m-am bucurat mult când i-am văzut numele pe anuntul Oscar), al lui Mihai Grecea si al echipei de producție. Noi ne-am făcut treaba de jurnaliști. Cât despre Oscar, nu avem prima șansă, tot ce putem spune e că ne vom bate. Jucăm în deplasare cum se spune în sport, dar niciodată nu cedăm.
-Publicația Rolling Stone consideră documentarul Colectiv “Cel mai bun film al anului 2020”, iar Barack Obama a spus că pelicula se află pe lista filmelor și serialelor preferate în 2020. Vă așteptați să aibă acest impact?
Nu. Dar când am văzut reacția emoțională și, totodată, rațională de implicare a publicului tânăr din România, Canada sau Italia, am zis: ”Omul ăsta, Alex, are o mână extraordinară, a creat un film care tulbură oriunde și pe oricine”. Italienii au scris foarte frumos: ”Nanău a tras în cadru România, dar a filmat, de fapt, lumea întreagă”.
-Există episoade inedite/tulburătoare ale anchetei jurnalistice care n-au apărut în filmul Colectiv şi despre care nu s-a discutat?
Nu am pus nicio condiție ce să filmeze, ce să nu filmeze. Un singur lucru am verificat: să nu fie dezvăluite surse, oameni care n-au vrut să apară în film. Aceste nominalizări Oscar li se cuvin și lor, zeci de oameni care au discutat cu noi și care nu se văd.
-Sunteți unul dintre protagoniștii documentarului. Cum ați descrie experiența filmărilor pentru lungmetrajul al cărui subiect trezește în noi durere, revoltă și neputință?
La început am fost stingheri, am simțit camera în redacție. Apoi, camera a dispărut, nu știm cum, nu ne-am mai gândit la ea. Filmul însă ne răvășește de fiecare dată. E adevărat că l-am și văzut de multe ori, îi fac cu greu față. El nu are, cu excepția câtorva minute, scene dure în sine, dar acolo e mult din viața noastră și de aceea e greu de dus.
-Care este mesajul ce ar trebui să rămână în memoria celor care vizionează filmul Colectiv?
Nu-mi permit să dau eu vreo sugestie de mesaj nimănui. Am doar o amintire. După una dintre vizionări, un tânăr din sală mi-a spus: ”E ca în filmele cu supereroi, lucrurile merg din ce în ce mai rău și te aștepți să vină niște duri ca la Hollywood. Apar niște oameni normali care fac ce depinde de ei”. Cam așa se întâmplă în viață.
-Documentarul prezintă realitatea crudă a unei țări furate, bolnave, îngropată în nereguli, scoasă la iveală de o muncă titanică a echipei de jurnaliști, de ore de nesomn, de furie, de o documentare făcută în condiții dificile… Au învățat cei care ne conduc ceva din tragedia petrecută și din anchetele făcute la vremea respectivă?
România s-a schimbat. Să ne gândim cum am fi dus acum pandemia fără cîteva mii de doctori și asistenți ATI care, dacă nu se măreau salariile, ar fi migrat exact în ritmul de până atunci.
-Descoperirile făcute de echipa Gazetei Sporturilor au zguduit România până la cele mai înalte poziții din lumea afacerilor și ale politicii… Ce nu ar trebui să trecem cu vederea, la cinci ani de la acest episod negru, în care zeci de nevinovați au murit, în timp ce alții (sus puși) s-au îmbogățit?
Pe noi, jurnalismul sportiv ne-a învățat să rezistenți, să acceptăm critica și să mergem înainte, văzându-ne de treabă. Nu credem că jurnalismul înseamnă piele subțire, de facebook, ci oameni tăbăciți, în cazul nostru pe stadioane, între galerii și mari pasiuni. Când ești antrenat așa de când ești mic în profesie, înveți să dai știrea, să cauți, să investighezi fără să te gândești că nemulțumești un guvern, o mare companie sau pe oamenii de stânga sau de dreapta. Îi respecți pe toți, dar muncești cum știi tu.
Vezi aici ⤵ trailerul filmului Colectiv!