Catastrofele climatice au ucis 195.000 de persoane în Europa. Bilanț cumplit din 1980 încoace

Catastrofele climatice au secerat un număr șocant de vieți, între 1980 și 2021. Astfel, fenomenele meteorologice și climatice extreme au provocat moartea a 195.000 de persoane și au generat daune de aproximativ 560 de miliarde de euro. Datele au fost anunțate, miercuri, Agenția Europeană de Mediu. Numai valurile de căldură sunt responsabile pentru 81% din numărul de decese înregistrate.

Catastrofele climatice: bilanț ca în vreme de război

Evenimente meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură și inundațiile, au costat aproximativ 195.000 de vieți omenești și aproape 560 de miliarde de euro în Europa din 1980 încoace, potrivit Agenției Europene de Mediu (AEM). Miercuri, agenția a solicitat adoptarea de noi măsuri. „Fenomenele meteorologice și climatice extreme au provocat pierderi economice estimate la 560 de miliarde de euro în UE între 1980 și 2021. Din care doar 170 de miliarde de euro (30%) au fost asigurate”, și au făcut aproape 195.000 de victime, potrivit agenției europene. AEM lansează un nou portal online care reunește cele mai recente date privind impactul acestor catastrofe climatice.

În februarie 2022, bilanțul prezentat de AEM se ridica la pagube de 510 miliarde de euro și la 142.000 de morți, pentru perioada 1980-2020. În 2021, inundațiile din Germania și Belgia au costat aproape 50 de miliarde de euro. În ceea ce privește victimele, o schimbare a metodologiei folosite în Franța și Germania este la originea acestei variații, a precizat agenția europeană.

Valuri de căldură severe și repetate

„Pentru a evita mai multe pierderi, trebuie să trecem în modul de a reacționa urgent la fenomene meteorologice extreme (…). Să fim pregătiți în mod proactiv”, a declarat  Aleksandra Kazmierczak, expert al AEM. În noul bilanț al Agenției Europene pentru Mediu, valurile de căldură sunt responsabile pentru 81% din numărul de decese și 15% din pagubele financiare. Marcată de valuri de căldură severe și repetate, vara anului 2022 nu a fost încă contabilizată. Dar a înregistrat un număr de decese mai mare decât în mod obișnuit în întreaga Europă.

Digi24.ro

"Nu există așa ceva". Reacția unui bărbat din Cehia la o terasă din România unde i s-au pus pe masă cârnați și mici

În iulie 2022 au fost înregistrate cu 53.000 (16%) mai multe decese  decât mediile lunare pentru perioada 2016-2019, nu toate fiind atribuite direct caniculei, a precizat AEM. Spania a înregistrat peste 4.600 de decese legate de căldura extremă, între iunie și august. Modelele climatice prevăd valuri de căldură extremă mai lungi, mai intense și mai frecvente, ceea ce ar trebui să determine Europa să ia măsuri pentru a-și proteja populația îmbătrânită, care este vulnerabilă la temperaturile ridicate, scrie France 24.

Secetă și incendii de pădure

„Majoritatea politicilor naționale de adaptare (…) recunosc efectele căldurii asupra sistemelor cardiovascular și respirator. Dar mai puțin de jumătate acoperă efectele directe ale căldurii, cum ar fi deshidratarea și insolația”, notează agenția blocului comunitar. Pe sol, schimbările climatice provocate de om au crescut de cinci sau șase ori probabilitatea de secetă în 2022, când incendiile de pădure au afectat o suprafață de peste două ori mai mare decât în anii trecuți, notează AEM.

Secetele s-ar putea dovedi extrem de costisitoare. Costul lor ar putea crește de la nouă miliarde de euro pe an în prezent la 25 de miliarde de euro pe an până la sfârșitul secolului, dacă încălzirea globală este de 1,5° C. Dar putea urca la 31 de miliarde pentru 2° C și la 45 de miliarde pentru 3° C, potrivit scenariilor științifice. Pentru agricultură, consecințele ar putea fi „devastatoare”.

„Fermierii pot limita efectele negative (…) prin adaptarea soiurilor de culturi, schimbarea datelor de însămânțare și modificarea metodelor de irigare”, a precizat AEM. „Dacă nu ne adaptăm în continuare, este posibil ca randamentele și veniturile agricole să scadă în viitor”, a avertizat aceasta. Cu pierderi umane mult mai mici (2% din total), inundațiile sunt cele mai costisitoare catastrofe climatice, reprezentând 56% din sumbra notă de plată.

Digisport.ro

La o lună și jumătate de la moartea fostului ei iubit, Aryna Sabalenka are o nouă relație. Milionarul ar fi căsătorit

Greta Thunberg vine iar cu scenarii sumbre

Continuarea exploatării combustibililor fosili echivalează cu „condamnarea la moarte” a unor părți întregi din populația lumii, a avertizat marți activista climatică Greta Thunberg. Ea a îndemnat autoritățile publice să ia măsuri mai ambițioase. Va fi „imposibil” să se respecte limita de 1,5 grade a încălzirii globale fără o „eliminare rapidă și echitabilă a combustibililor fosili”, a declarat militanta pentru climă, în fața presei, la Bonn. La Bonn se desfășoară până la 15 iunie o conferință privind schimbările climatice, în vederea pregătirii pentru summit-ul COP28 din decembrie.

„Este deja o condamnare la moarte pentru nenumărați oameni care trăiesc în prima linie a crizei climatice”, a avertizat suedeza, acum în vârstă de 20 de ani. Activiștii în domeniul climei, oamenii de știință și negociatorii solicită un calendar pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili în vederea limitării încălzirii globale, în condițiile în care emisiile de gaze cu efect de seră ating niveluri record.

Această problemă va fi una dintre cele mai aprinse dezbateri la COP28, care va avea loc în decembrie la Dubai. Țările industrializate din G7 s-au angajat, în această primăvară, să „accelereze” eliminarea treptată a combustibililor fosili. Cu excepția celor care dispun de metode de captare a CO2. Acest obiectiv este susținut, pe termen lung, și de majoritatea țărilor în curs de dezvoltare. Ele solicită totuși o „tranziție echitabilă”, adică o ieșire mai lentă din dependența de combustibilii fosili, având în vedere nivelul istoric scăzut al emisiilor lor. Aceasta pentru a nu le compromite dezvoltarea economică.

„Un țânțar conduce lupta împotriva malariei”

În schimb, unele țări mari producătoare de petrol și gaze naturale preferă să se concentreze pe reducerea emisiilor, mai degrabă decât pe accelerarea renunțării la combustibilii fosili care le generează. Sultanul al-Jaber, șeful companiei petroliere naționale din Abu Dhabi, a fost criticat în calitatea sa de președinte al COP28. Pentru activistul kenyan Eric Njuguna, alegerea lui Al-Jaber echivalează cu a permite „unui țânțar să conducă lupta împotriva malariei”, a declarat el presei, scrie Boursorama.

Al-Jaber a recunoscut săptămâna trecută că o reducere a utilizării combustibililor fosili este „inevitabilă”. El intenționează să prezinte o foaie de parcurs pentru COP28 care să includă un „obiectiv global de triplare a energiei regenerabile, de dublare a eficienței energetice și de dublare a hidrogenului curat, toate până în 2030”. Cu toate acestea, planul nu menționează în mod explicit eradicarea utilizării combustibililor fosili.