Curtea de Apel București a respins ca nefondat recursul Patriarhiei Române și a decis că șefii Bisericii Ortodoxe trebuie să plătească 883.872,85 de lei (aproximativ 180.000 de euro) către Inspectoratul de Stat în Construcții. Suma reprezintă penalități de întârziere la achitarea taxelor de emitere pentru două autorizații de construire pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Hotărârea este definitivă.
Potrivit datelor din dosar, consultate de FANATIK, Patriarhia Română a obținut două Autorizații de Construire de la Primăria Sectorului 5 (AC 454-S/14.12.2017 – amenajare parcare subterană acoperită și piață pietonală Catedrala Mântuirii Neamului și AC 118-S/22.03.2018 – modificări Catedrala Mântuirii Neamului și dependințe asimilate), fiecare în valoare de 186.805.282,68 lei.
Pentru aceste autorizații, Patriarhia Română era obligată să achite către ISC o taxă de 0,5% din valoarea lucrărilor, în două tranșe: o jumătate la data înștiințării privind data începerii lucrărilor, și cealaltă jumătate până la data semnării procesului verbal de recepție a lucrărilor.
În decembrie 2020, Patriarhia nu achitase nici măcar prima tranșă, așa că ISC s-a adresat justiției, pentru recuperarea sumei de 934.026,42 lei, reprezentând jumătate din 0,5% din valoarea totală a lucrărilor.
În întâmpinare, Patriarhia Română a arătat că nu este de acord cu modul în care ISC a calculat valoarea celei de-a doua AC, fapt care a determinat instituția, ca în martie 2021, să recalculeze cuantumul acesteia, de la 186.805.282,68 lei, la 21.116.978 lei.
Pe 16 aprilie 2021, Patriarhia Română a achitat debitul principal recalculat: 467.013,21 lei (0,25% din AC 454-S/14.12.2017) și 52.792,45 lei (0,25 din AC 118-S/22.03.2018).
Acest lucru nu a fost de ajuns pentru Inspectoratul de Stat în Construcții, care în iunie 2021 a depus o cerere precizatoare prin care arată că își modifică cuantumul pretențiilor la suma de 883.872,85 lei reprezentând penalități de 0,15% pe zi, calculate de la data anunțurilor de începere a lucrărilor (30 ianuarie 2018, respectiv 22 februarie 2019) până la data plății efective (16 aprilie 2021).
În octombrie 2021, Tribunalul București a admis cererea ISC, așa cum a fost precizată.
”Or, în speţă, faptul că valoarea penalităţilor de întârziere depăşeşte cuantumul debitorului principal se justifică prin intervalul de timp considerabil în care s-a manifestat pasivitatea debitorului (debitul principal fiind achitat cu o întârziere de 785, respectiv 1173 zile), context în care instanţa apreciază că penalităţile de întârziere datorate de pârât nu sunt excesive în raport cu gravitatea încălcării de către debitor a obligaţiilor sale, astfel că principiului proporţionalităţii invocat prin întâmpinare nu i se poate da eficienţă în sensul dorit de pârât, de diminuare a penalităţilor la jumătate din valoarea debitului principal”, se arată în motivarea deciziei de fond.
Patriarhia Română a făcut recurs, iar la sfârșitul săptămânii trecute, magistrații au respins definitiv acțiunea BOR.
Până acum, proiectul Catedralei Mântuirii Neamului a ajuns la 200 de milioane de euro cheltuiți, însă costurile ar putea să crească în următorii doi ani și jumătate, până la finalizarea lucrărilor. În 2007, Patriarhul Daniel estima costul total al clădirii, excluzând terenul, la 400 de milioane de euro.
O parte importantă a acestei sume reprezintă sprijin financiar oferit de autoritățile administrației locale, iar restul vine din donații.
Patriarhia Română a refuzat, în octombrie 2022, să explice pentru FANATIK de ce a achitat cu întârziere taxele de construcții pentru Catedrala Mântuirii Neamului, motivând că ”publicarea unor astfel de informații poate aduce atingere unui proces echitabil”.