Ce a apărut pe un teren ce aparține mamei lui Vlad Pascu. Victorie în instanță pentru Miruna Pascu

Vlad Pascu, șoferul care a provocat accidentul rutier din stațiunea 2 Mai, în 19 august 2023, în urma căruia au murit doi tineri,  a fost trimis în judecată, în luna octombrie 2023, pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului şi conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive. Dosarul se află pe rol la Judecătoria Mangalia.

Miruna Pascu a cerut stabilirea unei linii de hotar

Miruna Pascu, mama lui Vlad, care este acuzată de influenţarea declaraţiilor şi ameninţare, s-a aflat în arest preventiv, apoi în arest la domiciliu, iar de la începutul lui decembrie 2023 se află sub control judiciar. Numele Mirunei Pascu apare într-un alt dosar, finalizat recent la Judecătoria Sectorului 6.

Conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată, dosarul al cărui obiect este “grănițuire” a fost înregistrat pe 20 februarie 2020. Miruna Pascu figurează ca reclamant, iar alte trei persoane au calitatea de pârâți. Mama lui Vlad Pascu a solicitat să se dispună grănițuirea, respectiv stabilirea liniei de hotar care desparte proprietatea ei (teren situat în Bucureşti, sector 6) și proprietatea unei pârâte (teren situat în Bucureşti, vecin cu al ei).

Miruna Pascu a solicitat obligarea pârâtei, ca urmare a stabilirii liniei de hotar, să-i lase în deplină proprietate și liniştită posesie suprafaţa de teren pe care a acaparat-o din terenul proprietatea ei; obligarea pârâtei la desfiinţarea gardului și a construcţiilor edificate ilegal de către aceasta pe terenul său.  În motivarea cererii, Miruna Pascu a arătat că la data de 16.01.2017 a cumpărat de la doi dintre pârâți un teren în suprafaţa de 1.040 mp și cota indiviză de 1/11, reprezentând suprafaţa de 80 mp, din drumul de acces la acest teren.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Totodată, printr-o anexă la contractul de vânzare cumpărare, Miruna Pascu a dobândit și toate actele, avizele, autorizaţiile, proiectele și documentaţiile întocmite de vânzători cu privire la edificarea pe acest teren a unui imobil de locuinţe colective cu regim de înălţime S+P+4E. Terenul din Bucureşti, în suprafaţă de 1.040 mp, a fost obținut prin comasarea a două terenuri. Pentru acest teren a fost elaborat și aprobat de Consiliul Local al Primăriei Sectorului 6 Bucureşti, Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) și Avizul tehnic pentru construirea unui imobil de locuinţe colective.

Expertul a arătat că terenul pârâtei se suprapune peste cel al Mirunei Pascu

Acestea au regim de înălțime STP+4E, având următorul regulament de construire: spre nord minim 3 m față de limita de proprietate, spre vest minim 3 m față de limita de proprietate, spre sud minim 3 m față de limita de proprietate, spre est minim 4,5 m față de limita de proprietate. În baza certificatului de urbanism și a documentaţiei PUD a fost întocmit proiectul tehnic de arhitectură care a stat la baza emiterii autorizaţiei de construire, prin care se autorizează executarea lucrărilor de construire pe teren a unui imobil de locuinţe colective cu regim de înălțime S+P+4E.

În luna decembrie 2017, Miruna Pascu a hotărât să înceapă lucrările de construire a imobilului. În urma măsurătorilor efectuate, inginerul topograf a constatat că terenul dinspre sud (proprietatea pârâtei) se suprapune peste terenul Mirunei Pascu. Astfel, în partea din față există o suprapunere de 41 cm iar în partea din spate este o suprapunere de 71 cm, pe o distanță de 26 m. Acest teren în suprafaţa de 14,56 mp este inclus în curtea Mirunei Pascu, fiind împrejmuit cu un gard din beton, ţevi metalice și plasa de sârmă. Mai mult, Miruna Pascu a arătat că, pe terenul ei, pârâta a edificat fără autorizaţie o construcţie din beton având destinaţia de foişor sau bucătărie de vară. I-a pus în vedere pârâtei să-si retragă gardul și să demoleze construcţia aflată pe terenul reclamantei, dar aceasta a refuzat.

Miruna Pascu a depus precizările solicitate de instanță, prin care a învederat că suprafaţa revendicată este de 14 mp. Conform grilei notarilor publici din 2020, preţul terenului este de 204 euro/mp. Astfel, folosind cursul de schimb din data depunerii cererii de chemare în judecată, valoarea capătului 2 de cerere este de 2.856 euro, adică 13.661 lei. Lungimea gardului este de 26 metri liniari. Gardul are fundaţie de beton armat, stâlpi de metal și plasa metalică, fiind evaluat la 1.500 euro. Bucătăria de vară în suprafaţă de aproximativ 16 mp are fundaţie și placa de beton armată, partea de jos a pereţilor este din cărămidă porotherm și partea superioară din cărămidă de sticlă, acoperişul este construit din grinzi de lemn și scândură, iar învelitoarea este din tablă, a fost estimată la 5.000 euro.

Digisport.ro

”Cea mai proastă din istorie. E șocantă”. O româncă a fost ”pusă la zid” pentru ce a făcut la Londra

Pârâții au fost obligați la desființarea construcțiilor

Expertul a constatat că există o suprafață din terenul Mirunei Pascu, de aproximativ 16mp, ocupată parțial de un gard de plasă și două construcții, un foișor și un grup sanitar. Asupra cererii de grănițuire, „proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.” Sub aspectul semnelor de hotar, expertul a constatat că în prezent cele două imobile sunt despărțite printr-un gard de plasă cu fundație de beton. Așa cum s-a constatat anterior, pârâții ocupă o suprafață de 16mp din terenul reclamantei, gardul de plasă regăsindu-se pe terenul acesteia, iar nu pe linia de hotar.

Dispozițiile legale obligă orice proprietar al unui imobil teren să edifice construcții nu doar în interiorul limitelor de hotar, ci la o distanță de 60cm față de imobilul vecin, pentru a se asigura respectarea dreptului de proprietate al altor persoane, în lipsa unor dispoziții legale care să impună alte limite. Cum în cauză nu s-a făcut dovada existenței alor norme de urbanism care să oblige la respectarea altei limite pe de-o parte, dar nici dovada unui acord expres între proprietarii vecini pe de altă parte, instanța a constatat că pârâții erau obligați la edificarea oricărei construcții cu respectarea liniei de hotar, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Instanța a arătat va admite și acest din urmă capăt de cerere și va obliga pârâții la desființarea construcțiilor (foișor și grup sanitar) în ce privește partea edificată pe terenul reclamantei și cu încălcarea limitei de 60 cm până la linia de hotar stabilită cu ocazia soluționării celui de-al doilea capăt de cerere. Având în vedere soluția de admitere a cererii de chemare în judecată, instanța a apreciat că reclamanta Miruna Pascu este îndreptățită și la recuperarea cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, iar instanța va obliga pârâții în solidar la plata către reclamantă a sumei de 2.524 lei. Această decizie a fost luată pe 21 februarie 2024, când Judecătoria Sectorului 6  a admis cererea Mirunei Pascu.