Ce a decis Parchetul General în dosarul fetiței Sorina din Baia de Aramă, luată de mascați din sânul familiei

Cazul Sorinei, fetița luată cu forța din casa familiei asistenților maternali alături de care a locuit vreme de mai bine de șapte ani este departe de a fi încheiat. În cursul zilei de miercuri, 26 iunie 2019, Parchetul General a luat o hotărâre importantă.

Parchetul preia dosarul familiei de asistenți maternali

Procurorii au decis să preia dosarul anchetei ce vizează modul în care Maria Pițurcă a descins în casa familiei Șărămăt. În apărarea sa, aceasta susține că a primit o sesizare conform căreia minora ar fi fost supusă unor rele tratamente, astfel că a venit să o ridice, pentru a o duce la IML.

Dosarul în baza căruia a fost efectuată procedura descinderii viza o serie de infracțiuni grave, precum privarea de libertate a micuței. De altfel, Sorina locuia ilegal în casa familiei de asistenți maternali, întrucât aceștia rămăseseră fără atestat de mai bine de două luni. Cazul se află acum pe masa magistraților Parchetului General.

Parchetul General a solicitat revizuirea sentinței de adopție

Mai mult decât atât, instituția solicită revizuirea sentinței judecătorilor Curții de Apel Craiova, în urma căreia fetița a fost adoptată de o familie de români cu cetățenie americană. În cererea formulată în urmă cu două zile, Parchetul notează că fetițele preluate în plasament în anul 2012 „au fost botezate în aceeaşi zi, au mers împreună la grădiniţă şi, în prezent, la şcoală, dorm împreună în aceeaşi cameră şi în acelaşi pat, poartă aceleaşi haine, au aceleaşi jucării, au fost plecate împreună în vacanţe şi nu au fost niciodată despărţite, între acestea creându-se o legătură fraternă”.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Conduita procesuală a persoanelor desemnate să apere interesele minorului echivalează cu o lipsă de apărare a acestuia, întrucât nu a fost avut în vedere interesul superior al copilului. Astfel, deşi familia Şărămăt avea doi copii majori, în anul 2012 a preluat în plasament alţi doi copii, în vârstă de 1 an şi 2 luni şi, respectiv, 9 luni – minorii LS şi CA. Cu toate că, în acel moment, asistentul maternal a început demersurile privind adopţia celor două minore, a fost informat de organele abilitate că nu poate adopta decât un copil. Ca urmare, a fost adoptată minora CA.

Din cuprinsul dosarului în care a fost pronunţată hotărârea a cărei revizuire se solicită, rezultă că cele două minore fac parte din familia Şărămăt, au fost botezate în aceeaşi zi, au mers împreună la grădiniţă şi, în prezent, la şcoală, dorm împreună în aceeaşi cameră şi în acelaşi pat, poartă aceleaşi haine, au aceleaşi jucării, au fost plecate împreună în vacanţe şi nu au fost niciodată despărţite, între acestea creându-se o legătură fraternă.

Interesul superior al minorei implică, în primul rând, stabilitate. Concret, minora face parte din colectivitatea locală, dintr-un sistem de învăţământ pe care îl cunoaşte şi cu care s-a acomodat. Mai mult, având în vedere vârsta minorei, aceasta nu poate înţelege diferenţa dintre situaţia sa juridică şi cea a minorei CA, percepând preluarea sa din cadrul familiei ca pe un abuz. Mediul în care minora a crescut şi s-a dezvoltat timp de aproape 7 ani, începând cu vârsta de 1 an şi 2 luni, creează certitudinea că aceasta vede în familia Şărămăt familia sa naturală. În acest context, este evident că opinia minorei reprezintă propria sa percepţie a realităţii, neputând fi influenţată de persoanele cu care locuieşte.” , se arată în cererea formulată de Parchetul General.