Ce au pierdut, de fapt, românii după ce s-a ratat aderarea la Schengen. Beneficiile ar fi fost imense

Joi, 8 decembrie, miniştrii de interne și justiție ai statelor UE au respins aderarea României şi Bulgariei la Schengen, după opoziția exprimată de Austria şi Olanda. De notat că cea din urmă s-a opus doar aderării Bulgariei.

Pierderi uriașe pentru români după ce s-a ratat aderarea la Schengen

Spațiul Schengen este recunoscut ca fiind o bază a proiectului european. Acest drept la libera circulație în UE pentru cetățenii continentului a devenit realitate la crearea proiectului, în martie 1995. Încă de atunci, controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone.

România aspiră încă din 2007, anul aderării la UE, la o intrare și în Schengen. Spațiul includea, până joi, 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia. Totalul lor se ridică, acum, la 27, după acceptarea Croației.

Țara noastră a ratat, în cursul acestei zile, prin refuzul acceptării sale în Schengen, o serie lungă de oportunități.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Așa cum spune și site-ul oficial al Parlamentului European, proximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE.

Libera circulație a românilor în Schengen ar fi însemnat drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.

”Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil.

De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru”, se artă pe site-ul PE.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Cetățenii unui stat care intră în Schengen pot călători dintr-o țară membră în alta fără a fi supuși controalelor la frontieră.

Românii ar fi scăpat de coșmarul de la frontiere, dacă am fi aderat la Schengen

Așa cum se știe deja, Schengen este un spațiu european fără frontieră, mai exact o zonă de liberă de circulație în Uniunea Europeană. Între statele membre sunt eliminate controalele la frontieră.

Pentru români ar fi dispărut timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și cu Bulgaria, un veritabil coșmar în perioada concediilor.

De asemenea, cu România în Schengen, oamenii nu ar mai fi pierdut mult timp cu controlul documentelor.

Ar fi fost avantajați și transportatorii, care erau scutiți de cozile infernale care se formează la frontierele cu Bulgaria și cu Ungaria din cauza controalelor de tot felul și a procedurilor birocratice.

În Schengen, trecerea frontierei se poate realiza la orice oră, prin orice loc și în orice perioadă a anului.

În plus, la frontiera aeriană se elimina controlul de frontieră pentru zborurile către sau dinspre destinații situate în Spațiul Schengen.

Și sectorul comercial ar fi primit un imbold. Dacă țara noastră ar fi aderat la zona Schengen, comerțul ar fi fost mai profitabil. În Spațiul Schengen, mărfurile pot circula mult mai rapid și la costuri mult mai mici în ceea ce privește combustibilii, salariile, diurnele etc.

Intrarea în Schengen ar fi fost un beneficiu major pentru economie

Aderarea României la Schengen ar fi reprezentat și un beneficiu major pentru economia românească. Integrarea putea aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică, a anunțat, recent, ministrul finanțelor, Adrian Câciu.

”Intrarea în Schengen ar putea însemna un beneficiu major pentru economia românească. După calculele mele ar aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică.

Aceasta ar veni din exporturi, din investiții noi în România, din fluxuri comerciale”, a declarat Adrian Câciu, pentru Economedia, în această toamnă.