Ce bunuri a donat șeful serviciului secret al Armatei fiului său care a murit în incendiul de la Ferma Dacilor. S-a întâmplat cu câteva luni înainte de tragedie

Șapte victime au fost identificate după probele ADN în urma incendiului de la Ferma Dacilor, petrecut în dimineața zilei de 26 decembrie. Cei care au decedat sunt Lucian Ene, unul din amicii patronului Cornel Dinicu, care a murit alături de doi dintre băieții săi, Ana Gavrilă, Andrei Nițescu, Adrian Marinescu, Victor Dinicu, fiul patronului, precum și Vlad Băiceanu.

Petru Băiceanu a primit două stele de general

A opta victimă nu a fost încă identificată, fragmente de os fiind trimise la București pentru analize suplimentare. Vlad Băiceanu, care avea 21 de ani, era singurul fiu al generalului Petru Băiceanu, şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei (DGIA), adică serviciul secret al MApN. Vlad a fost un elev eminent, participând la mai multe olimpiade naționale, și studia la Universitatea din București.

În presă s-a relatat că Petru Băiceanu a venit la locul tragediei la câteva ore după petrecerea acesteia. Generalul Băiceanu a fost numit funcția de director al Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei în septembrie 2022, înlocuindu-l pe generalul Marian Hăpău, care se afla în această funcție din 2013.

Funcția de director general al DGIA este asimilată cu cea de secretar de stat, Băiceanu fiind numit de către ministrul Apărării cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). La momentul numirii, Petru Băiceanu era general maior și ocupa funcția de șef al Direcției Contrainformații și Securitate Militară (DCSM).

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Petru Băiceanu a primit prima stea de general al Armatei Române în 2018, iar pe cea de a doua a primit-o în 2020. Din ultima declarație de avere a lui Băiceanu, consultată de FANATIK, completată în iunie 2023, reiese că acesta deține, împreună cu soția, un teren intravilan de 1900 metri pătrați în localitatea Singureni, județul Giurgiu, dobândit în 2007.

Petru Băiceanu i-a donat fiului său un teren și o casă

Soția lui Băiceanu mai deține jumătate dintr-un teren agricol de 5.192 metri pătrați, tot la Singureni. Portofoliul imobiliar al familiei Băiceanu este completat de un apartament din București al soției, de 56 metri pătrați, și de două case de locuit aflate pe numele soților Băiceanu.

Una se află la Singureni, are o suprafață de 70 metri pătrați și a fost dobândită în 2007, iar cealaltă se află la Bragadiru, în județul Ilfov, cu o suprafață de 180 metri pătrați, aceasta fiind cumpărată de familie în 2019. La rubrica de bunuri mobile figurează un Audi A6, fabricat în 2019, și un Seat Leon, fabricat în 2010.

La rubrica bunuri imobile înstrăinate în ultimele 12 luni, generalul Petru Băiceanu a completat că a efectuat două acte de donație, ambele pe 10 martie 2023, beneficiarul fiind fiul său, Vlad Ștefan, care avea să piară peste doar nouă luni în incendiul de la Ferma Dacilor. Prin aceste acte, Vlad Băiceanu intrase în posesia unui teren intravilan și a unei case de locuit.

Digisport.ro

FOTO Un fotbalist celebru și soția lui s-au lăsat filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Petru Băiceau a încasat peste 190.000 lei ca director general în MApN

Familia Băiceanu avea 47.800 lei într-un cont deschis la Banca Transilvania și 40.000 de lei într-un cont la CEC Bank. La rubrica datoriilor, generalul Petru Băiceanu a notat un credit de 29.034 lei, la Banca Transilvania, scadent în 2024, și un altul de 246.419 lei, la CEC Bank, scadent în 2028.

La rubrica veniturilor anuale, conform datelor consulate de FANATIK în declarația de avere, apar mai multe sume încasate de Petru Băiceanu: 190.252 lei (soldă director general MApN), 11.628 lei (normă de hrană), 6.900 lei (indemnizație veteran teatrul de operații). Elena, soția lui Petru Băiceanu, a încasat 75.473 lei de la Direcția Generală de Administrare a marilor contribuabili din cadrul ANAF.

DGIA, direcția condusă de Petru Băiceanu, asigură obținerea, prelucrarea, verificarea, stocarea și valorificarea informațiilor și datelor referitoare la factorii de risc și amenințările interne și externe, militare și nonmilitare, care pot afecta securitatea națională în domeniul militar. De asemenea, coordonează aplicarea măsurilor contrainformative și cooperarea atât cu serviciile departamentale naționale și de informații, cât și cu cele ale statelor membre ale alianțelor, coalițiilor și organizațiilor internaționale la care România este parte și asigură securitatea informațiilor clasificate naționale, NATO și UE la nivelul MApN.