Ce câștigă România din Inițiativa celor 3 Mări. Proiectele majore de infrastructură ce au adus liderii est-europeni la București

Liderii țărilor din Europa Centrală și de Est discută în aceste zile la București proiectele comune de dezvoltare economică din cadrul Inițiativei celor 3 Mări, două dintre acestea fiind de importanță majoră pentru România, anume Via Carpatia, o autostradă gigantică ce ar urma să unească portul Klaipeda din Lituania de Thessaloniki în Grecia, precum și Rail-2-Sea, o cale ferată modernizată care să transporte rapid mărfurile între portul Gdansk (Polonia) și Constanța (România).

Inițiativa celor 3 Mări și proiectele sale ambițioase

Inițiativa celor 3 Mări a fost lansată în 2015, fiind un proiect gândit în comun de către Polonia și Croația. Președinții celor două țări, Andrzej Duda, respectiv Kolinda Grabar-Kitarovic, plecau de la realitatea că țările UE din est rămân mai puțin dezvoltate decât cele din vest, iar recuperarea acestui decalaj s-ar putea face inclusiv prin rețele de infrastructură majoră, în primul rând pe axa nord-sud, care să faciliteze legăturile comerciale de la Marea Baltică la Marea Neagră și Marea Adriatică, de aici și numele formatului.

În momentul de față, sunt 13 țări membre în I3M: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria, iar Moldova și Ucraina au statut de state partenere. Din 2019 există și un fond de investiții gestionat de către Inițiativa celor 3 Mări, prin care să fie asigurate finanțate proiectele.

Pentru România deosebit de importantă este Via Carpatia, o autostradă care va lega Marea Baltică de Thessaloniki, un șofer putând să circule din Lituania până în Grecia fără să iasă practic de pe autostradă. Traseul principal trece și prin România pe ruta Borș-Oradea-Arad-Timișoara-Lugoj-Calafat.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Există și două ramuri secundare pentru Via Carpatia, unul în Bulgaria și unul în România, fiecare dintre ele traversând cele două țări de la vest la est. Pe teritoriul țării noastre, ruta secundară are traseul Lugoj-Sibiu-Pitești-București-Constanța. Teoretic, România ar trebui să termine până în 2030 autostrada între Sibiu și Pitești astfel încât ruta secundară să devină operațională, însă pe traseul principal lucrările se vor prelungi dincolo de 2030, întrucât lucrările la Oradea-Arad și Lugoj-Calafat nici măcar nu au început.

Investiții majore în căile ferate

Lucrurile sunt ceva mai complicate în ce privește proiectul Rail-2-Sea, care va lega Gdansk de Constanța pe calea ferată. Chiar dacă I3M notează că s-au făcut progrese substanțiale, România trebuie să modernizeze tronsoane mari de cale ferată în anii care urmează. Ramura de Nord A pornește de la Episcopia Bihor, de la granița cu Ungaria, și continuă pe traseul Cluj Napoca – Câmpia Turzii – Teiuș – Coșlariu – Brașov – Predeal – Ploiești – București – Fetești – Constanța. Lucrări de reabilitare/ modernizare/ electrificare sunt necesare pe tronsoanele Episcopia Bihor – Cluj Napoca – Câmpia Turzii – Teiuș – Coșlariu și Brașov – Predeal.

Lucrurile stau mai bine pe Ramura de Nord B, pe traseul Arad – Simeria – Coșlariu, unde nu mai sunt necesare lucrări suplimentare în momentul de față. În schimb, Ramura de Nord C (Valea lui Mihai – Oradea – Cluj Napoca – Dej – Beclean – Ilva Mică – Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului – Suceava – Pașcani – Bacău – Focșani – Buzău – Fetești – Constanța) necesită lucrări de modernizare aproape de întregul traseu, de la Valea lui Mihai la Fetești.

În fine, mai există și Ramura de Sud al cărui traseu este Arad – Timișoara – Caransebeș – Craiova – București – Fetești – Constanța. Și în acest caz, România trebuie să modernizeze o porțiune amplă, de la Arad la București. În total, refacerea infrastructurii feroviare va costa țara noastră circa 16,6 miliarde de euro, dintre care jumătate sunt deja asigurați cu finanțare prin fonduri europene, PNRR și bugetul de stat. Conform prognozelor inițiale, Rail-2-Sea ar trebui finalizată până în anul 2029.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Coalizarea Europei de Est în fața Rusiei

Inițiativa celor 3 Mări nu este singura formă de cooperare regională a statelor din estul Europei. Tot în 2015, a fost lansat Formatul București B-9, care reunește mai multe țări din regiune pentru o colaborare mai strânsă în cadrul NATO: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Este o inițiativă a președinților Andrzej Duda (Polonia) și Klaus Iohannis (România) ca o ripostă la amenințarea în creștere a Rusiei după ce aceasta a anexat Crimeea în 2014.

Formatul București reunește țări ex-comuniste sau chiar state care au făcut parte din URSS și care, în general, au o teamă comună față de Moscova din cauza traumelor istorice pe care le-au suferit. De altfel, țările est-europene au cerut o politică NATO și UE mai dură față de Moscova încă dinainte de războiul ruso-ucrainean, spre deosebire de multe din statele vest-europene, care aveau o atitudine mai conciliantă în ce privește relația cu Rusia.