Ce decizie s-a luat în instanță în legătură cu averea lui Constantin Bălăceanu-Stolnici. Academicianul era furios pe autorități

Constantin Bălăceanu-Stolnici  a decedat pe 20 august, la vârsta de 100 de ani. Membru de onoare al Academiei Române, Bălăceanu-Stolnici a fost de profesie medic neurolog, activând ca profesor de neuropsihiologie și anatomie a sistemului nervos. Timp de aproape trei decenii, acesta a ocupat funcția de șef de secție la Institutul Ana Aslan.

Bălăceanu-Stolnici a colaborat cu Securitatea

În 2007, în presă au apărut dezvăluiri care s-au referit la colaborarea cu Securitatea  a lui Bălăceanu-Stolnici, relația sa cu sistemul opresiv din România comunistă suprapunându-se cu perioada în care a fost șef la institut. S-a relatat că Bălăceanu-Stolnici își semna notele informative cu numele de cod „Laurențiu” și că acestea nu se refereau doar la pacienții săi, ci și la personalități ca Ion Rațiu sau Regele Mihai.

Descendent al unei familii boierești, academicianul a revendicat o moșie care a aparținut tatălui său în comuna argeșeană Stolnici. Aceasta are o suprafață de aproape 25.000 de metri pătrați, iar pe teren se aflau mai multe clădiri. Moșia fusese naționalizată de autoritățile comuniste la începutul anilor 50, dar Bălăceau-Stolnici a cerut în instanță restituirea proprietății ce a aparținut familiei. “Doar conacul de la Stolnici nu mi-a fost retrocedat! Şi acum mă cert cu autorităţile. Am toate actele, dar nu vor să mi-l dea”, a scris academicianul în cartea sa intitulată „Amintiri… Viaţa la ţară – Stolniciul interbelic“.

Bunurile i-au fost restituite academicianului printr-o sentință civilă din 4 decembrie 2012, conform informațiilor FANATIK. Pe vremea comunismului, moșia a  fost administrată de un I.A.S., transformat după Revoluție într-o societate comercială pe acțiuni. Aceasta a vândut, în 2008, terenul familiei lui Bălăceanu-Stolnici către o firmă privată, Prosper Investment SRL. La rândul său, firma privată a fost executată silit, iar în decembrie 2012 Fiscul i-a vândut bunurile la licitație, printre care și terenul revendicat de Bălăceanu-Stolnici.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Bunurile imobile au fost cumpărate de niște persoane private, pe 29 ianuarie 2013. Pe 17 august 2016, Constantin Bălăceanu-Stolnici a dat în judecată SRL-ul care cumpărase terenul de la fostul IAS, Serviciul Fiscal Orășenesc Costești și persoanele care cumpăraseră terenul prin licitație, obiectul dosarului fiind „revendicare imobiliară”. Academicianul a cerut nulitatea procesului verbal de licitație din 2012 și a contractului de vânzare-cumpărare din 2013, dintre Prosper Investment SRL și persoanele fizice.

Dosarul de revendicare imobiliară a fost plimbat pe la trei instanțe

Pe 27 martie 2018, Judecătoria Costești a declinat soluționarea cauzei și a dispus înaintarea ei către Curtea de Apel Pitești. Cu toate acestea, dosarul nu a ajuns direct la această instanță, ci a fost înregistrat la Tribunalul Argeș, pe 25 mai 2017. În dosar se menționează că Bălăceanu-Stolnici dorește să i se restituie în natură suprafaţa de 24.889 mp teren situat în comuna Stolnici și construcţiile C1- sediu administrativ, C2- Club, C6- grajd, și să i se achite contravaloarea clădirilor C3-C13.

Bălăceanu-Stolnici își recuperase moșia pe baza legii care prevede restituirea imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. „Uzând de prevederile Legii nr.10/2001, reclamantul a solicitat de la …SA restituirea imobilului compus din suprafaţa de 6 ha teren, împreună cu construcţiile existente pe acesta, respectiv, conac, casa administraţiei, o locuinţă a administratorului, două grajduri mari, o cocină porci, cinci coteţe găini, două magazii de cereale, doua pătule de porumb, una remiză pentru maşina, una bucătărie, bunuri care au aparţinut tatălui său,  preluate abuziv.”, se arată în dosar.

În documente se menționează că valoarea totală a terenului și a clădirilor aferente, calculate de Fisc după o grilă, este de aproximativ 360.000 lei. „Astfel, potrivit certificatului de atestare fiscală nr. 1601/29.03.2016, valoarea impozabilă a celor trei clădiri în litigiu este de 284.774, 75 lei. La această valoare se adaugă valoarea terenului categoria curţi-construcţii în suprafaţă de 24.889 mp. Potrivit grilelor notariale aferente anului 2016, prin care se stabilesc valori etalon minime pentru diferitele categorii de bunuri imobile, un metru pătrat de terenului categoria curţi-construcţii, situat în intravilanul localităţilor arondate  Judecătoriei Costeşti este de 3 lei/mp, rezultând o valoare a terenului în litigiu de 74.667 lei. Prin urmare, valoarea obiectului prezentei cereri este de 359.441,75 lei, aşadar cu mult peste plafonul de 200.000 lei stabilit de art. 94 lit. j) C.pr.civ., competenţa de soluţionare a cauzei revenind Tribunalului Argeș”, se mai menționează în dosar.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Câteva clădiri de pe moșie au fost demolate

Pe 20 decembrie 2018, Tribunalul Argeș a respins cererea lui Bălăceanu-Stolnici, iar academicianul a declarat apel pe 6 martie 2019. “Anulează cererea de renunţare la judecata cererii precizatoare formulată de reclamant prin apărător, ca fiind formulată de o persoană fără calitatea de reprezentant. Admite excepţia tardivităţii formulării contestației la executare. Respinge acţiunea precizată în ceea ce privește capătul de cerere referitor la contestația la executare ca tardiv formulată. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâților. Respinge acţiunea precizată cu privire la capetele de cerere privind modificarea în cartea funciară, acţiunea în despăgubire pentru constructii şi acţiunea în revendicare ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de chemare în garanție ca rămasă fără obiect”, se arată în hotărârea judecătorilor de la Tribunalul Argeș.

Astfel, dosarul a ajuns, până la urmă, la Curtea de Apel Pitești, fiind înregistrat pe 10 aprilie 2019. La un moment dat, se menționează că o parte din construcțiile aflate pe teren sunt degradate. “În ceea ce priveşte obligarea pârâtelor la despăgubire cu contravaloarea imobilelor construcţii C1 sediu administrativ, C2 club, C6 grajd,  aflate pe teren şi care au fost demolate sau aduse în stadiul de nefolosinţă, tribunalul a reţinut de asemenea, că cererea de chemare în judecată a fost formulată împotriva unor persoane care nu justifică calitate procesuală pasivă, invocându-se  faptul că s-a solicitat de la … SA restituirea imobilului compus din 6 ha. teren împreună cu construcţiile existente şi care au aparţinut autorului reclamantului, acestea fiind degradate de către unitatea deţinătoare, care a refuzat restituirea bunurilor şi a procedat la înstrăinarea lor către Prosper Investment SRL, fiind însă constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr.3275/08.01.2008 prin decizia ####/31.06.2014 pronunţată de ICCJ în dosarul nr.####/109/2010.”, se specifică în dosarul consultat de FANATIK.

Pe 23 aprilie 2020, Curtea de Apel Pitești a respins ca nefondat apelul fomulat de Constantin Bălăceanu-Stolnici, acesta pierzând procesul, la aproape patru ani după ce se înregistrase dosarul de revendicare imobiliară. “Contrar celor invocate de către apelantul-reclamant, Curtea constată că prima instanţă a argumentat soluţia pronunţată şi a soluţionat cauza, reţinând excepţia tardivităţii contestaţiei la executare şi a lipsei calităţii procesuale pasive. În motivarea hotărârii, instanţa a dezvoltat pe larg de ce nu a luat act de renunţarea la modificarea cererii de chemare în judecată, a arătat că a rămas învestită cu o cererea de anulare a procesului verbal de licitaţie publică şi a actului de adjudecare, formulate pe calea contestaţiei la executare, pentru care a constatat că a intervenit tardivitatea, iar celelalte capete ale cererii au fost respinse pentru lipsa calităţii procesuale pasive, motivându-se de asemenea această soluţie”, se arată în hotărârea judecătorilor.