Într-o postare pe Facebook, intitulată „A sucombat un sfânt”, jurnalistul C.T. Popescu amintește că academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, care a murit, duminică la vârsta de 100 de ani, a fost un colaborator al Securității, mai mult fiind chiar „unul dintre cei mai vomitivi turnători din istoria Securității”.
„A încetat din viață boierul academician Bălăceanu-Stolnici, unul dintre cei mai vomitivi turnători din istoria Securității. A dat pe mâna organelor, contra bani și titluri universitare, zeci de ani, zeci de „dușmani ai poporului”, potrivit verdictului CNSAS din 2007. Mult lăudat de Securitate pentru „calitatea informațiilor” și „capacitatea de sinteză”.
Mult lăudat, de asemenea, de către Ioan Aurel Pop și Raluca Turcan, pe 7 iulie anul acesta, la Academia Română, cu ocazia împlinirii vârstei de 100 de ani. Patriarhul Daniel i-a conferit ordinul numit, cum dracu altfel, „Sfântul Ioan Gură de Aur”. O întrebare pentru credincioși: unde-l va trimite Dumnezeu pe acad. dr. Bălăceanu-Stolnici, în iad, pentru păcatele lui, sau în rai, că are și Tatăl Nostru nevoie de informatori performanți?”, este postarea jurnalistului.
Acuzațiile lui C.T. Popescu se întemeiază pe o decizie din 2007 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), decizie care a rămas definitivă întrucât Constantin Bălăceanu-Stolnici nici măcar nu a contestat-o în instanță.
Documentul detaliază pe șapte pagini turnătoriile la care s-a pretat Bălăceanu-Stolnici de la recrutarea sa de către Securitate în 1965 și până la revoluție. Pe lângă notele informative date despre persoane din țară, Bălăceanu-Stolnici era lăsat frecvent să călătorească în străinătate, de unde venea cu informații despre membri ai emigrației române din Europa, fiind turnate inclusiv persoane din anturajul regelui Mihai.
În decizia CNSAS se arată că Bălăceanu-Stolnici, care semna notele informative cu numele de „Laurențiu”, a primit bani pentru serviciile aduse Securității, iar aceasta recunoștea valoarea informațiilor oferite de acesta inclusiv prin promovarea sa profesională.
Constantin Bălăceanu-Stolnici s-a născut pe 6 iulie 1923 în București, într-o veche familie nobiliară românească. A fost medic neurolog, profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România.
„La 20 august a plecat dintre noi cu aceeași serenitate cu care și-a trăit întreaga viață de peste un veac, cu credință în Dumnezeu și încredere în știință, prof. dr. Constantin Bălăceanu Stolnici, membru de onoare al Academiei Române și președinte de onoare al senatului Universității Ecologice din București (UEB).
Descendent al unei vechi familii boierești a urmat cursurile facultății de medicină din capitală devenind medic neurolog și doctor în științe medicale. După 1989 a sprijinit dezvoltarea învățământului privat în România, numărându-se printre fondatorii UEB în cadrul căreia a predat cursuri de antropologie și neurologie”, se spune în mesajul prin care Universitatea Ecologică a anunțat moartea sa.