„Cu siguranţă, preşedintele Klaus Iohannis poate aspira la oricare dintre funcţiile importante din Uniunea Europeană, are experienţa, expertiza politică şi este respectat de liderii din UE astfel încât în orice moment poate fi un candidat şi un lider al uneia dintre instituţiile din Uniunea Europeană sau în cazul NATO, al unei instituţii internaţionale” , a declarat, marți, europarlamentarul (PNL) Cristian Bușoi, potrivit News.ro.
„Trebuie constituită o majoritate în Parlamentul European, fiecare familie politică apoi va negocia şi îşi va alege, având anumite priorităţi, una din responsabilităţi, Comisia, Consiliul, Parlamentul European, Înaltul reprezentant, probabil că va fi un vicepreşedinte execuritv al Comisiei Europene responsabil cu politica industrială. Sunt mulţi paşi până la momentul în care putem să spunem care sunt şansele României, prin persoana preşedintelui, dacă îşi va dori acest lucru, de a ocupa o funcţie la nivel european”, a spus Bușoi.
Congresul Partidului Popular European (PPE), care va avea loc pe 6-7 martie la sediul Romexpo din București, se va concentra pe pregătirile pentru alegerile europarlamentare din iunie, va adopta manifestul PPE, precum și va alege candidatul principal al partidului. Totodată, se vor negocia și funcții pe care România le urmărește în viitoarea scenă politică a UE, inclusiv președintele Klaus Iohannis.
În ceea ce-l privește pe Klaus Iohannis, Administrația Prezidențială a informat deja că președintele României intră în cursa pentru postul de secretar general al NATO, deținut în prezent de lonvegivul norvegian în funcție, Jens Stoltenberg.
Dar, potrivit unor surse Digi 24, un Iohannis candidat la șefia NATO este un mesaj care să notifice că România este în cărți la mesele importante ale UE, urmărind candidaturi importante în cadrul structurilor blocului comunitar și ale NATO.
Potrivit sursei citate, România va negocia pentru un post înalt pentru Klaus Iohannis. Unul ar fi cel de președinte al Consiliului European. Președintele Consiliului, belgianul Charles Michel, și-a declarat candidatura la alegerile pentru Parlamentul European din iunie și a declarat că se va retrage din funcție în iulie, înainte de încheierea mandatului său, ceea ce ridică probleme instituționale spinoase.
Ulterior, fostul premier belgian a decis să rămână în postul său în instituțiile comunitare la trei săptămâni după ce și-a anunțat candidatura pentru alegerile din 9 iunie, generând critici inclusive în sânul partidului său, Renew.
O altă funcție importantă pentru țara noastră ar fi cea ce vicepreședinte al Comisiei Europene (portofoliul Extindere și Vecinătate). Două domenii în care România are interes strategic ținând cont de aderarea la UE a Republicii Moldova și rolul Bucureștiului în relația dintre Ucraina și UE-NATO.
O funcție pentru care se negociază pentru Klaus Iohannis, având în vedere că vicepreședintele executivului european trebuie să fi fost premier sau șef de stat. Recent, Marcel Ciolacu a discutat cu liderii socialiștilor, la Congresul PES de la Roma, despre susținerea din partea lor ca României să-i revină postul de vicepreședinte al Comisiei.
Totodată, Ciolacu a declarat anterior, la Antena 3 că a avut o discuție cu Nicolae Ciucă și s-a agreeat ca PNL și PSD să fie pe aceeași lungime de undă în ce privește negoierile pentru viitoarele funcții ale României în structurile UE.
„Eu înainte să plec la Roma am vorbit cu (…) Nicolae Ciucă de a avea o abordare comună în ceea ce privește România și unde se găsește România în structurile europene în viitor. Și domnul Nicolae Ciucă, acum, înainte de a veni popularii, familia europeană din care face parte, am stat de vorbă și împreună am transmis liderilor și socialiștilor și popularilor, ce poziții și unde dorește România să se regăsească.
Este o abordare corectă. Este pentru prima oară când cele două mari partide din România au aceiași poziție și aceiași voce, depășind orice fel de orgoliu”, a declarat Ciolacu.
„România trebuie să se găsească reprezentată și la nivel de vicepreședinte al Comisiei și la nivel de vicepreședinte al Parlamentului European. Ca să fii vicepreședinte de exemplu al Comisiei, trebuie să fi fost două mandate de Comisar, fost prim-ministru sau fost președinte de stat.
Să nu iasă breaking news că o să iasă Iohannis, că nu am avut această discuție. Ce am insistat eu foarte mult, pentru un comisar în zona Economică, o să fie foarte importantă în perioada următoare și Comisarul pentru Vecinătăți. Aici ținând cont și de contextul cu Republica Moldova, cu Balcanii de Vest și cu Ucraina. Vor fi două portofolii foarte importante. Dacă va apărea din nou va fi și portofoliul de apărare la european”, a precizat Ciolacu