Ce impact are războiul din Ucraina asupra mediului. Efectele climatice pe care nimeni nu le-a prevăzut

Modalitățile de a măsura consecințele invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, care a început acum un an, vineri, 24 februarie 2022 sunt multiple. Dacă cele mai multe dintre ele (7.200 de civili ucraineni uciși, 8 milioane de persoane forțate să fugă în străinătate, o criză globală determinată de creșterea prețurilor la alimente) arată un tablou tragic de necontestat, atât pentru Ucraina, cât și pentru întreaga lume, pentru climă situația este puțin diferită.

Efectele climatice ale războiului din Ucraina pe care nu le-a prevăzut nimeni

După douăsprezece luni, se observă impactul mixt al războiului asupra emisiilor de carbon. În interiorul Ucrainei, experții au monitorizat cantități uriașe de gaze cu efect de seră care au fost eliberate de invazia lui Vladimir Putin. În afara Ucrainei, însă, s-a întâmplat contrariul.

Spre surprinderea multor analiști, decizia lui Putin de a restrânge exporturile de gaz către Europa în vara anului trecut a făcut ca emisiile din regiune să scadă în ultimele luni. De asemenea, a accelerat eliminarea treptată a combustibililor fosili la nivel mondial.

Spre exemplu, compania petrolieră britanică BP, care în ianuarie și-a revizuit estimările de dinainte de invazie pentru a prezice un declin mult mai accentuat al cererii de combustibili fosili în 2035, citând convingerea țărilor de după război că energiile regenerabile oferă o mai bună securitate energetică.

Digi24.ro

Elveția a câștigat Eurovision 2024, ediție controversată din cauza războiului din Gaza. Nemo a spart trofeul iar publicul a huiduit EBU

Care sunt veștile proaste despre climă, potrivit specialiștilor citați de publicația TIME. Incendiile de pădure declanșate de lupte, atacurile asupra gazoductelor Nord Stream 1 și 2, necesitatea de a reconstrui sute de mii de clădiri distruse de explozie, plus milioanele de călătorii ale soldaților, munițiilor și refugiaților, alimentate cu combustibili fosili, contribuie la o intensă de poluare suplimentară cu emisii de carbon.

Atacul Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, începând cu luna octombrie, a fost deosebit de dăunător: în timp ce depozitele de petrol și centralele electrice pe bază de gaz au explodat, eliberând carbon și metan în aer, ucrainenii au fost nevoiți să se bazeze pe combustibili mai poluanți pentru a se încălzi.

“Am asistat la un aflux uriaș de generatoare ineficiente [pe motorină] în noiembrie și decembrie”, spune Lennard de Klerk, un expert olandez în contabilizarea emisiilor de carbon aflat la Kiev, care pregătește un raport privind impactul războiului asupra gazelor cu efect de seră, ce urmează să fie prezentat la ONU în iunie.

Amprenta de emisii de carbon a războiului, cât emisiile anuale ale Olandei

De Klerk estimează că amprenta de carbon a războiului din primul an de război se ridică la aproximativ 155 de milioane de tone metrice, aproximativ cât emisiile anuale ale Olandei.

Digisport.ro

Ion Țiriac a fost ”taxat” de câțiva copii și i-a anunțat imediat: ”Alegeți ce vreți și plecați cu ele acasă”. Ce a urmat

O parte din această cantitate va fi fost compensată de faptul că ucrainenii probabil nu au emis atât de mult carbon pe cât emit în mod normal într-un an: 202 milioane de tone metrice în 2021.

Cererea de energie a scăzut din cauza închiderii industriilor și a faptului că 18% din populație a fost forțată să fugă în siguranța țărilor vecine. De Klerk, însă, spune că o mare parte din acea activitate economică și din consumul de energie rezidențială a migrat pur și simplu în alte țări europene.

Vestea mai bună – chiar dacă nu tocmai bună – este că Europa și-a redus emisiile în ultima parte a anului 2022. Mulți susținători ai climei se temeau că suspendarea de către Rusia a exporturilor de gaze naturale către UE va forța blocul să folosească mai mult cărbune, care este de două ori mai poluant. Iar unele țări, printre care Germania și Marea Britanie, au prelungit într-adevăr durata de viață a centralelor pe cărbune care urmau să fie închise.

Dar tendința dominantă a fost scăderea consumului de energie. Europenii au reacționat la prețurile amețitor de mari ale gazelor naturale reducând încălzirea locuințelor cu gaz, o opțiune care a devenit mai fezabilă datorită unei ierni neobișnuit de blânde, sau închizând întreprinderile care nu-și puteau plăti facturile la energie.

Scăderea consumului de gaz, evitarea producerii a 117 tone metrice de emisii de carbon

Consumul anual de gaze naturale folosite în afara producerii de energie electrică din UE a scăzut cu 17% de la începutul războiului, ceea ce se traduce prin evitarea a 117 tone metrice de emisii de carbon, potrivit lui Lauri Myllyvirta, analist principal la Centrul de cercetare pentru energie și aer curat din Finlanda.

“Emisiile de CO2 ale Europei în general ar fi fost mai mari fără invazia în Ucraina și încercările lui Putin de a duce un război energetic”, a spus el.

Bineînțeles, spun experții, viețile distruse ale ucrainenilor, afacerile care fac implozie și europenii care nu-și pot permite să se încălzească nu reprezintă ideea nimănui despre o modalitate bună de a reduce emisiile de carbon. Dar este greu de ignorat impulsul către o energie mai curată și mai eficientă, stimulat de acțiunile lui Putin din ultimul an.

În 2022, pe măsură ce prețurile la combustibilii fosili au crescut și liderii europeni au încercat să desprindă regiunea de la combustibilii fosili ruși, cantitatea de capacitate solară instalată a înregistrat un salt uluitor de 47% față de 2021. Vânzările de pompe de căldură, o alternativă electrică la încălzirea cu gaz, au sărit cu 37%; vânzările de vehicule electrice au crescut cu 31%.

Unele dintre cele mai coordonate eforturi de reducere a consumului de energie vor fi utile chiar dacă prețurile la energie scad: de exemplu, lansarea de aplicații pentru a ajuta oamenii să folosească energia electrică în perioadele cu cerere redusă sau programe pentru o mai bună izolare a locuințelor pentru a îmbunătăți eficiența energetică.

Dacă astfel de schimbări vor continua să se accelereze, așa cum prevede Myllyvirta că se va întâmpla în 2023, nu numai că ne vor aduce mai aproape de obiectivele climatice. Ne va aduce, de asemenea, mai aproape de o lume în care liderii care depind de combustibilii fosili pentru a-și asigura puterea își vor pierde capacitatea de a purta războaie.