Ce înseamnă, de fapt, Revelion! Cum a ajuns să fie folosit, greșit, ca sinonim pentru Noul An

”Revelion” este un cuvânt introdus nu cu foarte mult timp în urmă în limba română, este un neologism. Provine din limba franceză, așa cum provin foarte multe dintre neologismele intrate în limbajul uzual, doar că la origini înseamnă cu totul altceva decât Noul An.

Ce înseamnă, de fapt Revelion

Pentru cei care știu limba franceză, se știe că ”Revelion” vine din ”réveiller”. Adică, conform traducerii, ”a trezi” sau ”a se trezi”. De aici ar deriva, conform stiripesurse, cuvântul ”Revellion” care ar avea sensul unei mese care este servită târziu.

De altfel, în Franța, nu este folosit cuvântul Revelion pentru a desemna noul an. Ei utilizează ”Nouvelle Année”, iar urarea de Noul An este „Bonne année”. Italienii, la fel, ca urare, folosesc ”Buon Anno”, lucru care se regăsește în mai toate limbile.

Culmea, în România, la început, cuvântul ”Revelion” era folosit pentru masa care avea loc în noaptea de după Ajunul Crăciunului. De-a lungul anilor însă, termenul a început să fie folosit pentru orice masă care se întindea până târziu în noapte. Practic, pentru orice petrecere sau sărbătoare.

Digi24.ro

Noi detalii în asasinatul directorului unei companii din SUA: Ce cuvinte apar pe cartuşele gloanţelor care l-au ucis pe Brian Thompson

Conform sursei citate, cuvântul ajunge, de fapt, în România, în perioada pașoptistă. Boierii, care începuseră să se emancipeze și să-și trimită odraslele la studii mai ales în Franța, au adoptat rapid și limbajul încărcat de franțuzisme. Printre care, desigur și acest cuvânt.

Doar era, oarecum, echivalentul cu o petrecere. Iar cum, la acea vreme, să petreci până târziu în noapte era apanajul clasei care își permitea să trăiască în lux, cuvântul a prins rădăcini adânci. În dicționarul de neologisme al lui Constantin Stamati din 1851 prin „Revelion” se înțelegea „cina după bal, mai ales la Anul Nou”. Avea, deci, sens și de cină festivă prilejuită de intrarea în noul an.

De altfel, cam pe atunci au și început boierii și familiile burgheze foarte avute să organizeze petreceri cu ocazia Noului An. Petrecerile, pline de lux și de opulență, au devenit o modă. În tot acest timp, pătura săracă, în special țărănimea, marca intrarea în noul an conform tradiției.

Petrecerile de Revelion, modă în comunism

Apariția la scară largă a petrecerilor de An Nou vine abia după ce este instaurată dictatura comunistă. Motivele sunt lesne de înțeles. Pătura cândva săracă, needucată încă la acea vreme, voia să copieze obiceiurile ”nesănătoase” ale moșierilor sau burgheziei de altă dată.

Digisport.ro

”Cuplul-surpriză al iernii: ”Cea mai frumoasă actriță din lume” a confirmat totul cu o poză, la un an de la divorțul cu scandal

Mai mult, societatea comunistă voia să se îndepărteze cât mai mult de tradițiile religioase. Mai ales de Crăciun, botezat ”Gerilă”. Iar atunci, pentru ca ”omul nou” să aibă de ce chefui în iarnă, s-a stabilit că Revelionul ar fi cea mai importantă sărbătoare și toți oamenii trebuie să petreacă.

În altă ordine de idei, zecile de ani de petreceri de Revelion au făcut să fie întipărite, în mentalul colectiv, anumite tradiții. Printre altele, purtatul culorii roșii în cadrul ținutei de An nou. De asemenea, de la cina festivă nu trebuie să lipsească peștele și fructele rotunde.

Oamenii țin să aibă bani în buzunar la intrarea în Noul an, pentru prosperitate, și, cu toții, ciocnesc un pahar de șampanie sau vin spumant pentru prosperitatea anului care urmează. În plus, în noaptea de Revelion se recomandă să nu existe tensiuni pentru ca anul care vine să fie cât mai liniștit.