Ce poate face România cu gazele din Marea Neagră. Obiectivele din PNRR și implicațiile geopolitice ale exploatării

Utilizarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră a devenit posibilă în urma adoptării recente a Legii offshore și oferă totodată posibilitatea ca România să-și atingă țintele de reducere a emisiilor, chiar dacă gazele sunt combustibili fosili. Iar peste toate acestea, bonusul este că vom scăpa de dependența de gazele importate din Rusia și vom ajuta și alte state europene să facă același lucru.

România, o țară mai puțin poluată

Potrivit Legii offshore, jumătate din gazul extras din Marea Neagră va fi utilizat în România, prin intermediul companiei Romgaz, restul putând fi exportat. În pofida faptului că gazele nu sunt resurse regenerabile și pot contribui la creșterea emisiilor de dioxid de cabon, țara noastră se află în situația paradoxală în care tocmai folosirea gazelor va contribui la o economie bazată în mai mare măsură pe energie verde.

Încă dinainte de adoptarea Legii offshore, România și-a asumat unele angajamente în domeniul energiei prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), angajamente pentru realizarea cărora țara noastră va primi finanțare de 1,62 miliarde de euro.

În primul rând, România trebuie să renunțe la utilizarea cărbunelui pentru producerea energiei cel târziu până în anul 2030. În momentul de față, din cărbune este produsă circa 22-24% din energia țării, iar renunțarea la această sursă va trebui compensată cumva. România a atins obietivul fixat pentru anul 2020 privind obținerea de energie electrică din resurse regenerabile, iar pentru anul 2030, obiectivul este de 30,7%.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

În consecință,  în PNRR a fost inclus angajamentul construirii unei rețele de distribuție a gazelor care să permită transportul hidrogenului verde în regiunea Oltenia și instalarea de electrolizoare
pentru producerea de hidrogen verde. Este vorba de cel puțin 1.870 km de reţea/conducte inteligente funcționale până în 2026 care ar trebui să permită circulația unui ameste de gaze naturale cu hidrogen verde, în care hidrogenul să reprezintă inițial cel puțin 20%.

Proporția de hidrogen ar urma să crească până la 100% până în 2030, însă în primii ani de exploatare va fi necesară utilizarea gazelor. Prin acest proiect, în valoare totală de 515.000.000 euro, vor fi racordate la rețeaua de gaze 78.540 de gospodării sau agenți economici, ceea ce reprezintă aproximativ 250.000 de persoane care acum folosesc pentru încălzire sau gătit lemne, un combustibil poluant.

Exploatarea lemnului pentru încălzire se va reduce

Tot prin PNRR este asumată dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaz, flexibile și de înaltă eficienţă, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate,
pentru compensarea închiderii centralelor pe cărbune. Va fi dezafectată o capacitate totală de 4.590 MW de producție de energie electrică și termică pe bază de cărbune/lignit, iar compensarea se va face, pe lângă sursele regenerabile, și cu capacități pe gaz de 1.300 MW, care vor fi instalate până la 31 decembrie 2025.

Pe lângă obiectivele din PNRR, folosirea zăcămintelor din Marea Neagră va permite României creșterea numărului de gospodării conectate la rețeaua de gaze, care acum reprezintă doar aproximativ o treime din numărul total. În mediul rural, lemnul de foc rămâne principala sursă de încălzire, ceea ce reprezintă o sursă importantă de poluare, peste nivelul emisiilor generate de utilizarea gazelor. De asemenea, ar scădea mult și consumul de lemn, iar procesul de defrișare a pădurilor ar deveni mult mai lent.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Gazele din BRUA, o lovitură pentru Moscova

De asemenea, gazele de la Marea Neagră ar duce la amortizarea unei investiții majore a statului român, anume gazoductul BRUA. România a finalizat tronsonul de pe teritoriul său al BRUA, gazoductul care ar trebui construit în comun de către Bulgaria, România, Ungaria și Austria și care ar trebui să ducă gazele azere până la Baumgarten, în Austria.

Pe teritoriul României, BRUA pleacă de la Podișor, jud. Giurgiu, până la Recaș, jud. Timiș. În valoare de 423.000.000 euro, BRUA a fost finalizat încă din 2020, însă volumul gazului transportat este foarte redus atât vreme cât nu există conducta pentru gazul azer făcută de Bulgaria, conducă marcată în harta de mai jos prin linia punctată. De asemenea, nici Ungaria nu realizat tronsonul de pe teritoriul său al gazoductului, preferând până acum să utilizeze gazele primite din Rusia. Cele două vecine ale României au preferat până acum să primească gazele prin TurkStream, conductă care ocolește prin Marea Neagră teritoriul ucrainean.

Însă odată cu războiul ruso-ucrainean și intențiile Uniunii Europene de a pune capăt dependenței de gazele rusești, BRUA a redevenit un proiect strategic pentru întreaga Uniune. Astfel, România ar putea primi chiar și gaze din Azerbaidjan după ce Bulgaria va finaliza, în lunile următoare, gazoductul prin care ar uma să fie conectată la Coridorul Sudic care transportă gazele de la Marea Caspică prin Turcia, Grecia pentru a ajunge până în Italia.

În plus, o extensie de la tronsonul BRUA deja existent până la litoralul Mării Negre va permite României să exporte surplusul de combustibili fosili ce va fi extras în anii următori. O altă extensie luată în calcul ar urma să ajungă la Ungheni, la granița cu Moldova, pentru a reduce dependența statului vecin de livrările din Rusia. În consecință, accesul țărilor vecine la gazul românesc are potențialul de a reduce la minim șantajul energetic al Moscovei.