Ce s-a descoperit lângă Sarmizegetusa. Cercetătorii au fost surprinși: „Nu putem preciza relația dintre ele”

Cercetătorii au făcut o descoperire epocală lângă Sarmizegetusa. Au folosit tehnologia LIDAR și au cercetat un loc plin de vestigii dacice din Hunedoara. Ce se ascundea în așezarea neglijată complet în ultimele decenii.

Ce descoperire s-a făcut lângă Sarmizegetusa

După cinci decenii în care Fețele Albe, un loc plin de rămășițe ale dacilor din Hunedoara, situat lângă Sarmizegetusa, cercetătorii au făcut o descoperire epocală. Folosindu-se de tehnologia LIDAR, specialiștii au analizat așezarea abandonată de zeci de ani.

În timp ce scanau și cartografiau cu laser au dat peste lucruri foarte interesante. Astfel, deși se presupunea că Fețele Albe reprezintă un ansamblu de 20-30 terase, ei au aflat că întinderea este mult mai mare.

Cetatea ocupă, de fapt, un munte întreg, care acum este acoperit de pădure și vegetație, și este mult mai mare decât Sarmizegetusa. „Modelul digital de teren (DTM) derivat din LiDAR dezvăluie o adevărată surpriză: situl este mult mai larg, ocupând toată latura sudică a dealului, pe doi kilometri, de la pârâul Arsurii până la fortificația de pe Dealul Grădiștii și are aproape 200 de terase, deci de zece ori mai mult încât s-a crezut!”, spun cercetătorii Aurora Pețan și Valeriu Sîrbu, în studiul Revizitând Fețele Albe – un important sit dacic de lângă Sarmizegetusa Regia, citați de adevărul.ro. 

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

„Terasele sunt cel mai adesea aliniate de-a lungul curbelor de nivel. Iar astăzi sunt acoperite în întregime de păduri. Unele sunt în trepte, altele în ciorchine. Cea mai mare concentrație de terase se află lângă Șesul cu Brânză. Accesul este dificil astăzi. Căile antice au dispărut.

DTM-ul arată însă pe alocuri potecile care legau grupurile de terase și care formau o adevărată rețea care acoperă toată panta. Pe terase sunt vizibile urme ale numeroaselor construcții cu bază dreptunghiulară sau poligonală/circulară”, au mai dezvăluit ei despre descoperirea de lângă Sarmizegetusa.

Așezarea mai veche decât Sarmizegetusa

Aceeași cercetare a scos la iveală faptul că așeazarea Șesul cu Brânză este mai veche decât Sarmisegetuza a lui Burebista cu cel puțin  o generație. „Din datele publicate până acum, reiese că zona centrală de la Fețele Albe a existat cu cel puțin o generație (în jurul anului 100 î.Hr.) înaintea celei de pe dealul Grădiștii (în jurul anului 50 î.Hr.).

După mijlocul secolului I î.Hr., centrul pare să se mute de la Fețele Albe pe dealul învecinat. Cele două centre religioase au funcționat în paralel până la cucerirea romană, dar nu putem preciza relația dintre ele”, au spus autorii studiului.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

La Fețele albe au fost găsite urme ale unor clădiri circulare, mari, ce nu par a fi fost simple locuințe. Mai degrabă, construcțiile ar fi servit drept reședințe pentru aristocrați sau instituții publice, situate lângă temple sau ateliere de lucru.

Zona are multe în comun cu Sarmizegetusa, marea diferență dintre ele fiind, de fapt, cea cronologică. Prin urmare, situl nu mai poate fi considerat un cartier al cetății lui Burebista, ci chiar locul unde aceasta a luat naștere.

„Chiar dacă așezarea de pe Dealul Grădiștii a crescut ca dimensiune și importanță, cea de pe Fețele Albe a rămas cu siguranță un loc cu un statut aparte, care avea în centru o zonă sacră și care simboliza începuturile centrului de putere din Munții Șureanu”, au afirmat cercetătorii.

„Complexul de ziduri de pe terasă dă impresia unei aşezări pentru amenajarea căreia s-au făcut multe eforturi”

Fețele Albe a fost descoperită pentru prima dată în secolul XIX. Atunci, localnicii au descoperit comori în munții Orăștiei, iar autoritățile i-au urmat. În perioada 1965 – 1973 cercetătorii au găsit urmele mai multor locuințe.

„Complexul de ziduri de pe terasă dă impresia unei aşezări mari, înfloritoare, pentru amenajarea căreia s-au făcut multe eforturi. Terasele suprapuse, încinse de brâurile zidurilor de calcar, aduc în minte, păstrând, fireşte, proporţiile, imaginea Pergamului elenistic.

Nicio aşezare dacică descoperită până acum nu se poate compara, din punct de vedere arhitectonic, cu ceea ce s-a găsit la Feţele Albe. Un tablou asemănător îl oferă doar terasele incintei sacre de la Sarmizegetusa”, au afirmat în 1969 arheologii Hadrian Daicoviciu şi Ioan Glodariu.