Ce s-a întâmplat cu Gabriel Fătu după două divorțuri: “Aș mânca și pământ”

Gabriel Fătu, viața după două divorțuri, dar cu multă speranță în viitor. Simpaticul actor dezvăluie că, după două eșecuri, nu i-ar fi teamă să încerce din nou căsătoria, mai ales că acum trăiește o poveste de iubire unică. Singurul lui mare regret a fost că nu a putut să-i ofere lui Ingrid, fetița lui, familia perfectă.

Gabriel Fătu, afectat de divorțuri

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru FANATIK.RO, Gabriel Fătu ne povestește care a fost rolul vieții lui și de ce a preferat comedia în locul dramei. Cunoscutul actor vorbește despre cel mai greu moment din viață, cel de al doilea divorț, și mărturisește că meseria de părinte este foarte frumoasă.

Aflăm că, la liceu, Gabriel Fătu era unul dintre cei mai ‘muți’ din școală și că prima iubire a trăit-o când era în clasa a 8-a. Simpaticul actor mărturisește că nu se gândește deocamdată la încă o căsătorie, dar că întâlnirea cu actuală iubita, Alina, a fost una deosebită.

Gabriel Fătu, dezvălurii despre cel mai bun rol al său

Din toată cariera ta, dacă ar fi să-ți alegi un personaj, care ar fi?

-Cel mai mult mi-a plăcut rolul din ‘Mă mut la mama’, prin 2012, piesă scrisă de Andreas Petrescu și regizată de Gelu Colgeag. Am continuat cu ‘Mă mut la tata’ și ‘Mă mut sau nu mă mut, aceasta-i întrebarea’. Jucat în această ordine era ca un serial de comedie. Personajul meu, Gabriel, mi-a plăcut foarte mult. Avea foarte multă comedie și poezie. M-am simțit foarte bine în pielea acelui personaj. Mi-ar plăcea să reluăm piesele, de vreo 7 ani nu le-am mai jucat.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

Relația pe care o aveam noi doi, eu și Andreas, cu Adriana Trandafir, se păstrează oricât. Noi tot copii și ea tot mama. Când i-am propus să joace a zis ‘eu sunt tânără, nu am cum să fiu mama ta’. I-am spus ‘ ești mai mare decât mama cu 6 luni’. Aș vrea să reluăm piesele astea și să joc rolul vieții mele, Gabriel.

“Nu m-a prins acel rol, nu m-am simțit confortabil”

Comedie sau dramă, unde te regăsești mai bine?

-Bineînțeles că în comedie, deși este cel mai greu să joci așa ceva. Cum spun toți specialiștii, comedia este matematică, totul trebuie să fie la punct și la virgulă. Comedia se face atunci când totul este foarte serios, gândit în profunzime. Chiar și atunci când făceam celebrele farse de la Otv oamenii mă întrebau de ce nu râd. Le explicam că totul era asumat, bine structurat. Pentru mine, ce făceam acolo, era un rol bine jucat.

Acum câțiva ani a venit un regizor și mi-a propus să joc într-o dramă, ‘Ana lui Manole’ se numea. Eu eram Manole, construiam mănăstirea, o zideam pe Ana. Nu m-a prins acel rol, nu m-am simțit confortabil și nici nu a avut viață lungă acel spectacol. Maxim de 10 ori l-am jucat, spre deosebire de ‘Mă mut la mama’ pe care l-am jucat de 1000 de ori cred, în țară, comune, orașe de toate felurile.

“Nu mă gândesc acum la căsătorie, mă gândesc doar că sunt bine”

Ai trecut prin două divorțuri, ești un bărbat cu experiență. Te-a descurajat acest aspect sau mai ai curaj să te însori și a treia oară, dacă vorbim de persoană potrivită?

Digisport.ro

FOTO După ce s-a lăsat filmată la duș, alături de soțul ei, a semnat contractul vieții. ”Ne vedem acolo”

-Cum îmi place mie să spun atunci când vorbesc cu prietenii, nu sunt căsătorit și nici nu am fost… decât de două ori, deci nu am foarte multă experiență (râde, n. red.). După al doilea divorț am zis că nu mă voi mai căsători niciodată, dar să nu spui niciodată niciodată. Ajungi într-un punct în care îți dai seama că, de apare o persoană alături de care îți găseșți echilibrul și liniștea, nu trebuie să te împedice ideea de a te căsători.

Ai o meserie foarte solicitantă, ești mai mult pe drumuri, pe scenă. Cum reușești să împaci viața de familie cu cariera?

-Este puțin complicat și niciodată nu am știut să-mi răspund la această întrebare. Sau dacă e mai bine ca persoană de lângă tine să fie din același domeniu sau unul diferit. Am încercat ambele variante și, până acum, nu a funcționat. În primul mariaj aveam aceeași profesie, în al doilea nu, și totuși ne-am separat. Este complicat pentru cineva care nu-ți înțelege profesia, stresul pe care îl ai când pregătești un rol, când ești mereu pe drumuri. Trebuie să construiești o relație pe încredere și respect apoi apare dragostea, iubirea.

Am avut momente când, după spectacol, abia așteptam să-mi pierd timpul cu prietenii. Altă dată să ajung acasă și să stau cu persoana care știam că mă aștepta. Nu este nimic prestabilit, vorbim despre șansă, chimie și Dumnezeu.

“Are două case și a înțeles că asta va fi viața ei de acum încolo”

Cea mai grea meserie însă cred că este cea de tată. Cum te descurci? Ești permisiv, mai intri în panică?

-E adevărat că este o meserie dar nu pot să spun că e una grea. E foarte frumoasă, o responsabilitate enormă. În situația în care mă aflu acum fata mea petrece un weekend cu mama și unul cu mine. Am avut momentele noastre de început în care îmi era puțin greu.  Nu știam dacă o să mă descurc și fetei îi era greu să se adapteze situației.

Ușor ușor a intrat într-un program și s-a adaptat, știe că are 2 părinți, este iubită necondiționat. Are două case și a înțeles că asta va fi viața ei de acum încolo. În iulie și în august plec doar eu cu ea, câte două săptămâni. Fără mamă, fără bonă. Am fost peste tot, ne-am făcut programul, ne jucam, citeam sau vizitam. ‘Eu sunt fata lu’ tata, ca să știi’, așa spune.

“În viață sunt momente când alții decid pentru tine”

Ce ai învățat, până acum, de la fetița ta?

-Prima lecție a fost să văd că, în viață, sunt momente când alții decid pentru tine. Că tu trebuie să accepți asta și să te adaptezi. Am învățat să fiu mult mai răbdător, am încercat să revin la lucrurile simple. Nu uit de viața simplă de la țară și cel mai important este să ne bucurăm atunci când suntem împreună. Prietenii sau colegii sunt uneori și alteori nu mai sunt, dar familia este cel mai aproape de sufletul tău.

Cum a fost copilăria ta? Ce nebunii făceai când era mic?

-Am avut o copilărie foarte frumoasă, m-am născut la țară. Suntem 5 frați, sora mea mai mare cu un an, două surori gemene și un frate cu 12 ani mai mic decât mine. Mergeam cu oile, ne băteam cu pernele, dădeam afară muștele cu un băț de care legam nailon. Iarna mergeam la săniuș și trebuia să luăm și gemenele cu noi. Ca să scăpăm de ele le băgAm prin zăpadă până cereau singure să meargă acasă.

“Eram aproape cel mai mut din clasă”

Cum a fost perioada liceului? Erai timid sau leader?

-Eram aproape cel mai mut din clasa. Având în vedere că am o profesie liberală și sunt actor și pe scenă, ai crede că eu eram în centrul atenției. Eram cel mic și timid, abia vorbeam. Nu am înțeles matematica, fizica și chimia așa că ai mei mai veneau la școală și mai aduceau o găină, un miel de paște. Toamna, proful de mate întreba cine vrea un 10. Ridicam mâna și mergeam la munca câmpului ca să iau nota 10. În schimb citeam, îmi plăceau toate materiile umaniste. Când mă ridica profesoara în picioare efectiv mi se lipea limba de cerul gurii și nu eram în stare să leg două cuvinte.

Ca să ajung la școală făceam 10 kilometri zilnic. Cu bicicleta, tractorul sau pe jos. Iarna când ningea și era troiene care țineau o lună de zile stăteam fericit acasă și mergeam la săniuș.

Prima iubire: “Voiam să o văd mereu, să o țin de mână”

Când te-ai îndrăgostit prima dată?

-Prima oară m-am îndrăgostit în clasa a 8-a de o fată din clasa a 6-a. Era blondă și frumoasă, când am văzut-o la școală am simțit prima dată acel fior. Voiam să o văd mereu, să o țin de mână. Am tot încercat să ne împrietenim, dar era mică și nu știa ce înseamnă. Am curtat-o o perioadă, sora ei mă ajută cum să o cuceresc dar ea nu a dat niciun semn. După un timp mi-a trecut îndrăgosteală.

După ce am terminat liceul am avut prima prietenă din viața mea. Mergeam cu ea la snack bar, la o prăjitură, și sâmbătă seara mă lăsa tata la bal și dansam cu fata, dar de la distanță.

“Am decis că niciodată nu o să mai fac surprize”

Îți mai aduci aminte care a fost cea mai mare gafă pe care ai făcut o într-o relație?

-Da, aveam o prietenă la Tulcea și eu eram deja student la București. Am vrut să-i fac o surpriză și m-am dus la ea fără s-o anunț. Am mers toată noaptea cu personalul, 10 ore am făcut. Am ajuns la 10 dimineața, m-am dus cu o floare și am sunat la ușa. Mi-a deschis un băiat și m-a întrebat cine sunt. Eu i-am zis că sunt prietenul ei, iar el îmi spune ca el e prietenul ei… Când m-a văzut fata m-a împins afară și a închis ușa. Am coborât scările și am încercat să-mi dau seama ce s-a întâmplat. I-am văzut pe amândoi cum coboară și se duc la film și am decis că niciodată nu o să mai fac surprize.

“Am plecat la târg și mi-am luat prima mașină, un Oltcit”

Mai ții minte când ai câștigat primii bani? Și pe ce i-ai cheltuit?

-Eram la facultate, anul întâi, și trebuia să joc într-o dramatizare, trebuia să întru într-un fel în scenă și să ies în alt fel. Era o scenă scurtă între el și ea, citeam romane toată ziua și încercam să scot o scenă scurtă între două personaje. Într-o seară am scris-o eu. Eu mă duc la iubita mea, îl găsesc pe altul acolo și ies. Am jucat asta și am trecut anul doi.

Apoi am scris romanul meu, ‘Să nu te crezi Don Juan’. O carte autobiografică și multă fantezie. În ’98 mi s-a publicat și am început să-l vând, vara, pe plajă. M-am trezit cu o sumă mare și m-am speriat, așa că am plecat la târg și mi-am luat prima mașină, un Oltcit. Aveam buletin de Constanța și am luat numere preferențiale, CTA 21, că 21 e ziua mea de naștere. M-am dus la mama la țară și m-a întrebat cine  venit cu mașina. I-am zis că e a mea, din banii mei.

Îți place să gătești?

-La această întrebare răspunsul este nu. Nu îmi place și nu știu să gătesc. Poate din cauza faptului că m-am născut la țară și acolo mama și surorile mele găteau. Femeia avea treabă în casă și bărbatul avea treabă afară. Eu eram cu tata la lemne și la pădure, cu oile, cu tractorul. Când am venit în București și am văzut bucătari nu am înțeles nimic. Cum adică, bărbații gătesc?

“A fost ca în filmele romantice, dragoste la prima vedere”

Cum te-a cucerit Alina? Îți mai amintești prima voastră întâlnire?

-Îmi aduc aminte pentru că a fost un joc al întâmplării. După ce am rezolvat toate lucrurile cu divorțul, partajul și programul de vizitare cu copilul am plecat cu un prieten în Mexic. Am stat 3 săptămâni, în ianuarie când la noi era iarnă și frig. În ultima zi acolo am cunoscut pe cineva din Iași și ne-am împrietenit. Când ne-am întors în România prietenul din Iași ne-a invitat la el. Și așa am cunoscut-o pe Alina. A fost ca în filmele romantice, dragoste la prima vedere. Nu mi-am propus să o cuceresc, doar am stat de vorba cu ea.

La început vorbeam zi de zi, de dimineață până seara, ne împărtășeam tot ce făceam. Eram că într-o relație adevărată, dar doar la telefon. După o lună a venit în București pentru că prietenul cu care fusesem in Mexic își organiza petrecere pentru ziua de naștere. Am așteptat-o la poartă și, când a ajuns, am strâns-o în brațe de parcă aș fi fost plecat la război. Am zis să vedem unde ne duce drumul, fără așteptări ca să nu avem dezamăgiri și văd că, până acum, e bine și frumos.

“Le-am explicat că nu este o competiție între ele, că fiecare are locul ei”

Cum se înțelege cu fetița ta? S-au întâlnit?

-S-au întâlnit și, de prima dată, Ingrid i-a sărit în brațe. Acum stau împreună, gătesc. Când este weekend-ul nostru, fetele fac gogoși. Pictează, desenează cu Alina. Mai ieșim la restaurant iar Ingrid stă numai la Alina în brațe să mănânce. De la început le-am explicat că nu este o competiție între ele, că fiecare are locul ei. Și în vacanțe mergem împreună și totul este foarte natural.

“Aș mânca și pământ ca fata mea să facă parte dintr-o familie cu ambii părinți”

Care a fost cel mai greu moment din viața ta?

-Momentul cu divorțul și cu copilul. Îmi doream, când m-am căsătorit a două oară, să funcționeze. Dumnezeu  mi-a dat și un copil și am zis că fac orice în viața asta pentru ca fata mea să nu facă parte dintr-o familie dezorganizată. A venit momentul când mama ei a ales pentru noi toți și atunci am încercat să fac orice să fie bine. Aș mânca și pământ ca fata mea să facă parte dintr-o familie cu ambii părinți, mi-am zis atunci. Iar cu trecerea timpului am înțeles ca poate așa e mai bine, dacă așa a vrut Dumnezeu!

Ce nu știe lumea despre tine și ai vrea să spui azi?

-Ce nu știe lumea despre mine este că știu să cânt la acordeon. La mine la țară aveam o formație, cântam la nunți. Dar după ce am terminat facultatea n-am mai cântat. Acordeonul mi l-a luat tata când am intrat la liceu.

“Ajungi, în momente de epuizare, să nu mai fii așa de tolerant și amuzant”

A existat vreun moment în viața ta când celebritatea ți s-a ‘urcat’ la cap?

-Eu zic că nu deși, poate, în anumite momente unii au considerat că celebritatea m-a făcut să mă port altfel. Adevărul este că ajungi, în momente de epuizare, să nu mai fii așa de tolerant și amuzant. Atunci lumea a crezut că mi s-a ‘urcat’ la cap.

Unde mergi în vacanța de vară? Care este destinația ta preferată?

-Spania este destinația mea preferată pentru că surorile mele gemene și fratele meu trăiesc acolo, la 150 de km de Barcelona. Acum și mama este la ei pentru că fratele meu are doi copii, gemenele au și ele. De ani de zile doar acolo mergem. Costa Brava este o zona superba si ne gândim serios de pe acum ca acolo ar fi minunat sa ne mutam si sa ne cheltuim pensia…