News

Ce spun cu adevărat rezultatele „rușinoase” la examenul de titularizare. „Sunt exact produsul politicilor publice pe care le avem”

Opinia publică a ridiculizat notele obținute de profesori la examenul de titularizare, însă experții în domeniu atrag atenția că trebuie văzute nuanțele în aceste cifre
20.07.2023 | 11:23
Ce spun cu adevarat rezultatele rusinoase la examenul de titularizare Sunt exact produsul politicilor publice pe care le avem
Rezultatele examenului de titularizare, privite cu alți ochi. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

După ce Ministerul Educației a anunțat marți rezultatele la examenul de titularizare, multe voci din spațiul public au comentat cu sarcasm faptul că doar 48% dintre candidați au luat note peste 7. La fel, o parte a presei a vorbit de rezultate „rușinoase” și a readus în discuție greva acestora din luna mai unde au cerut salarii mai mari. Experții din domeniu susțin însă că această interpretare pierde din vedere multe nuanțe și pune cauza înaintea efectului.

Rezultatele „rușinoase” și cauza eșecului din educație

Mare parte a presei a ieșit pe titluri ofensatoare la adresa profesorilor și a absolvenților care au dat în acest an examenul de titularizare. Cifrele oficiale au arătat că 48% dintre candidați au luat note peste 7, ceea ce le permite obținerea unui post de titular, 33% au luat între 5 și 7, ceea ce le permite să obțină un post de suplinitor iar restul au luat sub 5. Chiar dacă, chiar în știrile de pe agențiile de presă, era subliniat faptul că procentajele sunt ușor mai bune ca în anii trecuți, multe titluri de presă au vorbit de rezultate „rușinoase” sau de faptul că mulți candidați au dat foile goale.

ADVERTISEMENT

O altă abordare a fost legătura cu greva profesorilor din această primăvară, acolo unde dascălii au cerut salarii mai mari. „Greviștii la ora adevărului. Jumătate au picat examenul de titularizare”, nota pe burtieră o televiziune de știri. La fel, alte voci au amintit de faptul că a fost o greșeală că autoritățile au acceptat majorarea salariilor pentru toți profesorii, și nu în funcție de performanțe.

Alte voci au făcut imediat legătura între aceste note și calitatea slabă a sistemului de educație din țara noastră. „Vorbim de acel sistem care doreşte reformarea ţării, unde profesorii se doresc stindarde ale schimbării societăţii, care vor să fie plătiţi mai mult şi mai bine, nu?! Dar nu pot să nu mă întreb: oare există vreo legătura între procentul de 50 cu note peste 7 şi procentul de 45 elevi analfabeţi funcţional produşi de şcoala românească?”, a scris pe Facebook judecătorul Cristi Danileț, iar această abordare a fost una comună pe rețelele de socializare.

ADVERTISEMENT

Cauza înaintea efectului

Experții din educație sunt de părere că asistăm la unul din efectele ale grevei din primăvară, care a crescut un pic presiunea care se pune pe cadrele didactice. Astfel, așteptarea societății va fi din toamnă să aibă un act didactic mult mai bun și vor fi mai critici la adresa profesorilor, ca urmare a majorării de salarii și a întregii situații create cu greva din luna mai.

Marius Nistor, liderul sindicatului Spiru Haret, este de părere că interpretarea asta ce riscă să se împământenească în rândul opiniei publice este una greșită. Acesta subliniază că, în cazul examenului de titularizare, vorbim de un examen deosebit de dificil, dar care nu certifică cu necesitate că acea persoană este cu adevărat un profesor bun sau nu în condițiile în care nu poate atesta vocația de dascăl. Mai mult, acesta subliniază că dacă vedem candidați slabi care se prezintă la acest concurs acest lucru este și din cauza faptului că sistemul nu mai atrage cei mai buni absolvenți.

ADVERTISEMENT

„Nimeni nu are dreptul să spună că un profesor, care la examenul de titularizare a luat 7 sau 6, este un profesor care nu este bine pregătit din punct de vedere profesional. Poate ar trebui să vedem care a fost gradul de complexitate al subiectelor care au fost date cu ocazia examenului în cauză. Eu nu pot să-mi permit să spun că un medic care nu a luat zece la un examen nu este un medic bun. La noi există transparență, ăsta e lucrul care ne diferențiază de celelalte categorii de bugetari.

Apoi, un profesor care a luat 6 sau 7 poate să se comporte admirabil la clasă chiar dacă nu a fost cel mai performat student în facultate. E partea aceea legată de vocație. Pentru meseria asta trebuie să ai și vocație. Deci, nu poți face o apreciere mergând doar pe ideea că la un examen a luat 7 sau 6.

ADVERTISEMENT

Da, ne-am dori ca sistemul să atragă cei mai bine pregătiți absolvenți din sistemul universitar, dar nu vin pentru că salarizarea nu este motivantă. Se fac pași importanți acum, dar încă mai trebuie să facă mai mult. Este doar un început. Acum abia se creează premisele vis-a-vis de viitoarea resursă umană. Neexistând acea atractivitate și din punct de vedere financiar dar și profesional, de ce ar alege un astfel de sistem? De ce ar lucra într-un astfel de sistem? Vin tinerii absolvenți, stau câțiva ani și pleacă”, a declarat, pentru FANATIK, Marius Nistor.

Pentru că o altă idee adusă în dezbaterea publică a vizat profesorii slab pregătiți, fără vocație, liderul sindicalist spune că în acest moment sistemul nu-i poate elimina din moment ce nu există profesorii cu care aceștia să fie înlocuiți. Astfel, situația actuală este doar efectul politicilor publice din Educație luate în ultimii ani.

„Trebuie să-i înlocuiești cu ceva, dar ai cu ce? Există o adevărată bătălie pentru ocuparea funcțiilor din învățământul preuniversitar? Avem peste 4.000 de necalificați. Cine se duce să predea în locul necalificaților? Nimeni. Nu s-au luat acele decizii în timp util ca să avem în sistem acei oameni cu vocație ca să-i și păstrăm în sistem peste cei pe care-i avem deja. 

Rezultatele astea sunt exact produsul politicilor publice pe care le avem de atâta vreme”, a mai declarat, pentru FANATIK, Marius Nistor.

În condițiile în care în acest an Ministerul Educației a avut cel mai mic buget, ca procent din PIB, de după Revoluție, expertul în educație Mihai Maci este și el de părere că este greu să atragi oamenii calificați cu un salariu de 2.600 lei. Mai mult, și el subliniază că testarea de la rezidențiat, ce reprezintă un examen scris de patru ore ce combina disciplina cu elementele de pedagogie nu „măsoară” calitatea unui profesor.

„Ar trebui la un moment dat să ne întrebăm cum sunt examenele astea pur și simplu. Ce fac ele, ce măsoară ele? Ele cuprind și o disciplină – metodica – care e un fel de teorie a chibritului care îți spune cum să organizezi clasa și să faci planuri de lecții. Nu știu cât de relevante sunt aceste lucruri pentru un profesor. Eu mărturisesc că am făcut așa ceva în facultate, dar niciodată nu mi-au folosit la nimic. E un soi de teorie a chibritului cu desăvârșire inutilă.

Ce măsurăm noi la acest examen, cunoștințele teoretice în domeniu? Facem un pic de logică situațională, adică îi punem în diverse contexte și vedem cum gândesc. Din punctul meu de vedere poți să ai un om foarte talentat, un om cu o foarte mare disponibilitate de înțelegere a elevilor, un om cu cunoștințe, dar care să-ți ia o notă submediocră la acest examen”, a declarat, pentru FANATIK, Mihai Maci.

Nuanțe diferite în spatele acestor cifre

Pe de altă parte, experții din domeniu subliniază că rezultatele la examenul de titularizare din acest an scoate la iveală și o serie de lucruri pozitive. Daniela Vișoianu, președintele Coaliției pentru educație, este de părere că rezultatele ușor mai bune ca anul trecut ne pot da încredere că absolvenți de calitate mai bună și persoane mai interesate de cariera didactică se vor îndrepta către acest domeniu. În plus, aceasta subliniază că pragul pentru titularizare, reprezentat de nota 7, este unul extrem de ridicat.

„Nu m-aș uita la rezultatele în ansamblu pentru că acest concurs național de titularizare, spre deosebire de alte tipuri de concursuri, are un prag de admitere foarte ridicat. Nota 7 este un prag care face o selecție. Nu obții un post de profesor pe viață dacă nu treci acest prag, și nu ajungi în fața elevilor dacă nu ești trecut de pragul de 5 ca suplinitor, dar nu se pune problema să devii titular în sistem până când nu obții o notă foarte bună.

Nu m-aș uita critic la rezultate nici din perspectiva faptului că nu sunt atâtea locuri de profesori titulari pe cât este concurența la concurs. Pentru anumite discipline cu siguranță vom avea candidați doar cu note foarte bune, care reușesc să se titularizeze pe disciplinele grele – matematică, română. În ultimii ani, în marile orașe, s-au titularizat profesori cu note de peste 9,50, deseori cu note de 9,90 sau 10, deci există puține șanse să prinzi un post de profesor titular cu o notă mică”, a declarat, pentru FANATIK, Daniela Vișoianu.

Partea negativă a acestor rezultate în opinia acesteia stă în faptul că mulți dintre absolvenții din acest an care au picat acest examen au o carieră academică de succes – note mari la bacalaureat și în facultate, dar nu au reușit să obțină o notă mare la titularizare. În opinia Danielei Vișoianu asta arată că studenții nu sunt pregătiți bine pentru acest examen în universități, iar faptul că ajung să ia o notă peste 7 după ce predau pe post de suplinitori arată că ei învață pedagogie „pe spatele unor copii”.

„Un alt element, la care m-aș uita însă cu îngrijorare, este faptul că absolvenții din 2023, care au dovedit de-a lungul anilor că au știut să învețe, au note mari la bacalaureat, dar care iau o notă mică, deseori sub cinci sau în jurul acestui prag, la acest examen de titularizare. Acest lucru ne arată că tinerii ce sunt interesați de cariera didactică sunt lăsați cam singuri în acest proces. Nu beneficiază de suficientă formare inițială și pregătire în cadrul universităților.

Când ne uităm pe rezultate, vedem că cei care sunt deja la catedră reușesc să obțină note mai bune. Deci practic au învățat pedagogie la fața locului, pe spatele unor copii. Ei nu sunt încă titulari ai sistemului, dar au avut șansa să predea ca suplinitori și atunci asta îi ajută în procesul de învățare. Ori, ar trebui ca această experiență dobândită în sala de clasă să fie dobândită cu sprijinul unui mentor, adică unui profesor care e deja în sistem. Aici e o pierdere mare a sistemului de educație. Profesorul intră în sala de clasă fără experiență”, a mai declarat, pentru FANATIK, Daniela Vișoianu.

Explicația eșecului sistemului de educație

Experții din domeniu sunt critici și cu analiza simplistă care vede, cum este cazul de față, rezultatele slabe la acest examen drept cauza dezastrului din educație, unde România este codașă la testele internaționale iar un număr ridicat de elevi ies din școală analfabeți funcționali. Profesorul Mihai Maci este de părere că educația, un domeniu unde nimeni nu are soluții magice și unde nimeni nu a ajuns la un răspuns universal, nu poate fi tratată cu o abordare atât de rudimentară.

„Senzația mea este că noi nu avem niciodată probleme ci întotdeauna doar răspunsuri. Și ăsta e un răspuns, „gata, sunt absolut incapabili cei care candidează”. Noi avem în România întotdeauna senzația asta magică, faptul că găsim o baghetă, batem din ea și găsim o soluție la toate problemele. Creștem salariile profesorilor, gata se rezolvă tot în învățământ. Sau dăm o ordonanță cu privire la chestiile astea pedagogice, cum să organizăm clasele, și gata se rezolvă tot. E o gândire magică, în condițiile în care noi nu cunoaștem problemele reale din școli. 

Spre exemplu, la ora actuală în medicină, în cazul bolilor grave, cancer, boli coronariene, neuro-degenerative, se vorbește de tratamente țintite. Adică fiecare pacient dezvoltă o formă a bolii respective care e coroborată cu ceea ce ține de structura lui somatică, antecedente. În Occident așa se tratează. E medicina secolului XXI. Noi în România visăm să descoperim pilula care tratează cancerul. E o gândire de societate premodernă.

Știe cineva de la minister ce probleme sunt în sistem? Am trimis noi vreodată vreo echipă de sociologi, antropologi, psihologi și filosofi la toate tipurile de licee, timp de doi trei ani, cât să studieze în amănunt? Odată ce am avea asemenea descrieri complete am putea să venim cu soluții punctuale. Noi vrem să rezolvăm lucrul ăsta industrial. Nu se poate așa ceva”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Mihai Maci.

Contează unde te naști

Un studiu complex a fost realizat la începutul acestei luni de către cercetătorii Petre Buciu și Giugăl Aurelian pe baza rezultatelor de la Evaluarea Națională. Concluziile analizei susțin ideea cum că cea mai mare variabilitate în mediile de la Evaluarea Naţională e între elevii aceleiaşi şcoli – în cadrul şcolii practic, mai puţin în cadrul localităţii sau mediului de rezidenţă. Altfel spus, există o inechitate care se produce în sistem, în sensul în care indiferent de calitatea profesorilor obțin rezultate mai bune copiii care sunt din medii și familii mai bune care pot compensa și o calitate mai slabă.

Acest lucru nu înseamnă că nu contează calitatea profesorilor din școli, ci că există o problemă cu faptul că profesorii buni sunt concentrați în zonele dezvoltate și în unitățile de învățământ acolo unde elevii își permit să apeleze la meditații.

„Din păcate copiii care au cea mai mare nevoie nu au și profesorii de care au nevoie, și copiii care au cea mai mică nevoie, au profesori care le depășesc câteodată nevoia și au și posibilitatea să compenseze cu meditații sau cu familie. Dacă nu compensează cu meditații, cei din mediul urban au profesori suficient de dăruiți încât să facă suplimentar cu ei în cadrul programului școlar, ceea ce în mediul rural se găsește mai rar.

Asta pentru că aici, pentru disciplinele acestea grele, sunt situații în care, în patru ani de gimnaziu, copiii nu întâlnesc niciun profesor calificat, de exemplu de matematică. Sau schimbă profesorul în fiecare an”, a declarat, pentru FANATIK, Daniela Vișoianu.

În opinia acesteia, la această situație se ajunge și din cauza faptului că în mediile rurale, chiar dacă posturile pentru titulari sunt acoperite de absolvenți sau dascăli cu note mari la examenul de titularizare, aceștia ajung în fapt să predea tot la orașe. Printr-o portiță nefericită, situația duce la faptul că în școlile din zonele dezavantajate ajung să predea tot profesori suplinitori.

„Asta pentru că și posturile de titular din mediul rural pot să fie ocupate în acest concurs. Un absolvent care are 9,90, nu are post, să zicem în Călărași, dar în județ există un post în comuna x titularizabil, adică e cu vechime, școala nu are de multă vreme un post titular. El ocupă acest post prin nota lui, dar nu se duce să predea la țară pentru că el se detașează și ține orele de matematică ale unui profesor care este din Călărași și care este, să zicem primar, inspector sau director de școală.

Atunci, el nu-și ține orele și are nevoie de un suplinitor. Profesorul nou își ia post de titular, astfel încât rămâne pe viață angajat, la un moment poate prinde post în oraș, dar el blochează postul din comuna respectivă astfel încât acolo, atâta vreme cât el stă în oraș pentru a ține orele altora, nu mai poate să vină nimeni pe postul ăla de concurs. Postul e al lui. Și atunci copiii din mediul rural o să lucreze doar cu suplinitori”, a mai explicat Daniela Vișoianu, pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT
Deși tatăl ei are o avere de 2,1 miliarde de dolari, Ioana s-a...
Deși tatăl ei are o avere de 2,1 miliarde de dolari, Ioana s-a angajat ca agent imobiliar. A fost dată de gol de mama sa, care a postat o fotografie
Reacția unui medic legist după ultimul festival de la mare: „Nu reprezintă nimic...
Reacția unui medic legist după ultimul festival de la mare: „Nu reprezintă nimic altceva decât deschiderea către o viață de consumator”
EXCLUSIV Antena 1 l-a “îngropat” în bani pe Ianis Hagi și i-a plătit...
EXCLUSIV Antena 1 l-a “îngropat” în bani pe Ianis Hagi și i-a plătit fotbalistului cea mai mare sumă din istoria televiziunii! . Fiul Regelui s-a îmbogățit peste noapte
Marina Gavril voia să îşi cumpere un pistol, înainte de a fi ucisă....
Marina Gavril voia să îşi cumpere un pistol, înainte de a fi ucisă. Prin ce incident grav trecuse la începutul anului
Nu poate, oricât ar încerca! Valentina Pelinel l-a dat de gol pe Cristi...
Nu poate, oricât ar încerca! Valentina Pelinel l-a dat de gol pe Cristi Borcea! Detaliul neştiut despre milionarul român
Naomi Hedman a renunțat la sutien și a întors toate privirile pe litoral....
Naomi Hedman a renunțat la sutien și a întors toate privirile pe litoral. Cum s-a afișat fosta iubită a lui Florin Ristei / FOTO
ÎNCĂ o TENTATIVĂ de ASASINAT pentru TRUMP! A FOST UCIS pe LOC
ÎNCĂ o TENTATIVĂ de ASASINAT pentru TRUMP! A FOST UCIS pe LOC
Gigi Becali, implicat într-un accident de circulație chiar în Pipera. Care este starea...
Gigi Becali, implicat într-un accident de circulație chiar în Pipera. Care este starea patronului FCSB
Senzația verii: Se lansează cel mai picant burger. Avem și rețeta
Senzația verii: Se lansează cel mai picant burger. Avem și rețeta
Încă o NUNTĂ la Națională. Andrei Burcă s-a căsătorit. Cine este Mara, soția...
Încă o NUNTĂ la Națională. Andrei Burcă s-a căsătorit. Cine este Mara, soția lui. Este superbă și are siluetă de model! Nașii sunt și ei foarte cunoscuți!
VIDEO. Șoșoacă s-a plâns de câți bani a dat pe un sandvici la...
VIDEO. Șoșoacă s-a plâns de câți bani a dat pe un sandvici la Bruxelles. Cum arată biroul ei din Parlamentul European
Ce zice Marina Almășan despre femeia cu care a înlocuit-o Georgică Cornu, la...
Ce zice Marina Almășan despre femeia cu care a înlocuit-o Georgică Cornu, la o lună de la despărțire? „Mi-e milă de ea, dar se potrivesc…”