Ce urmează în Educație după dezastrul de la testele PISA. „Tot ce avem este o nouă lege proastă, care nu va schimba nimic”

Testele PISA, realizate în anul 2022 în rândul copiilor de 15 ani din 81 de țări, și la care au participat peste 7.300 de elevi din 262 de școli din România, au plasat țara noastră pe locul 45, penultima în rândul țărilor UE, devansând doar Bulgaria. Aceste teste, care au evaluat dobândirea cunoștințelor și abilităților la matematică, lectură și științe, sunt văzute ca un instrument capabil să ofere informații despre eficiența sistemelor de învățământ în ceea ce privește pregătirea elevilor. Experții din sistem vorbesc de cauze externe, decalajele socio-economice din țara noastră, dar și intrinseci sistemului de educație din România, curricula școlară învechită și profesorii lipsiți de motivație.

Unde se clasează România

Comparativ cu alte state, România se găsește mult sub media statelor dezvoltate (OECD). Scorul obținut de elevii români la testele PISA din 2022 a fost de 428 puncte la toate cele trei categorii de teste, în condițiile în care media OECD la matematică a fost de 472, la citire/ lectură 476 și 485 la științe. Față de testarea din 2018, țara noastră a înregistrat o scădere de 2 puncte la matematică, și a crescut cu un punct la lectură și două la științe. Față de rezultatele obținute în urmă cu zece ani, se înregistrează progrese la toate cele trei testări, cu +6 la matematică, +15 la lectură și +3 la științe.

Statele pe care România le-a depășit la aceste teste sunt Kazahstan, Mongolia, Bulgaria și Moldova. Imediat înaintea noastră se află Serbia, UAE și Grecia. Pe primele locuri în lume s-au clasat Singapore, Japonia și Coreea (la matematică au avut scoruri de 575, 536 și 527). Pe primul loc în rândul statelor UE s-a clasat Estonia (locul patru în lume), care a obținut scoruri de 510, 511 și 526 puncte. Practic, scorul înregistrat de țara noastră arată că o proporție mai mică de elevi, comparativ cu media țărilor OCDE, au avut performanțe de nivel ridicat (5 sau 6), iar proporția elevilor din România care au atins cel puțin nivelul minim de competență (nivelul 2) a fost mai mică decât media țărilor OCDE, la toate cele trei domenii.

Concret, la matematică doar 4% din elevii români au avut performanțe ridicate (nivelurile 5 sau 6), în timp ce media OECD a fost de 9%, iar în Singapore procentul elevilor a fost de 41%. La polul opus, doar 51% din elevii români au atins cel puțin nivelul 2 la matematică (media OECD e de 69%). La acest nivel, elevii sunt capabili să interpreteze modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic, de exemplu, compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o monedă diferită. Altfel spus, aproape jumătate dintre elevii de 15 ani din România (Ministerul Educației susține că cei 7300 de elevi ce au participat această testare reprezintă 76% din totalul elevilor de clasa a IX-a) nu au fost în stare să opereze un simplu curs valutar.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

În ceea ce privește testarea la lectură, la fel, doar 58% dintre elevii români au reușit să atingă cel puțin nivelul 2, adică pot găsi ideea principală dintr-un text de lungime moderată și alte informații de bază. La polul opus, doar 2% au avut rezultate de nivel 5 sau 6, adică pot înțelege texte lungi, aborda concepte abstracte și pot face diferența între fapte și opinii, după cum se arată într-un comunicat al Ministerului Educației. La testul de științe, doar 1% din elevii români au atins nivelurile superioare, media OECD a fost de 7%, adică pot aplica într-o varietate de situații (inclusiv în cele nefamiliare), în mod creativ și autonom, cunoștințele științifice acumulate.

„Aproximativ 56% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la științe (media OCDE a fost de 76%). Acești elevi pot recunoaște explicația corectă privind fenomenele științifice familiare și pot folosi astfel de cunoștințe pentru a-și da seama, în cazuri simple, pornind de la datele furnizate, dacă o concluzie este validă”, se arată într-un comunicat al Ministerului Educației.

Inechitățile sociale și investițiile în educație

Raportul OECD privind rezultatele PISA arată că România stă cel mai rău la capitolul echității sociale, adică faptul că accesul la educație nu este determinat de condiția socială a elevului. La testarea la matematică, elevii avantajați din punct de vedere socioeconomic (primii 25% în ceea ce privește statutul socioeconomic) au obținut performanțe mult superioare elevilor dezavantajați (cei 25% din partea inferioară a distribuției), diferența înregistrată între cele două grupuri – 132 puncte – mult peste diferența medie în rândul statelor dezvoltate (93 puncte). De altfel, la acest capitol, țara noastră este depășită doar de către Slovacia, acolo unde diferența înregistrată între cele două grupuri a fost de 133 puncte.

De altfel, acest aspect a fost subliniat  de către Tanja Bastianic, expert OECD, care a participat la București la prezentarea rezultatelor acestei testări. Una din analizele importante ale raportului OECD privește corelația dintre investițiile în sistemul de educație și  rezultatele obținute. Analiza comparativă a tuturor statelor arată că investițiile ridicate nu înseamnă automat și rezultate mai bune, și indica care țară își folosește cel mai eficient resursele financiare. În cazul României, unde rezultatele sunt sub medie iar investițiile la 40% din media OECD, jumătate din cât investește Ungaria) concluzia este că investițiile în educație ar aduce imediat și o creștere a rezultatelor. „Prin locul unde se situează România, reiese clar că mai multe resurse ar însemna că elevii ar avea rezultate mai bune la Matematică”, a declarat experta OECD.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

Profesorul Ștefan Pălărie, senator USR, subliniază că în acest an Educația a avut cel mai mic buget din istoria recentă, circa jumătate din necesarul pentru menținerea sistemului pe linia de plutire.

„Una dintre cauzele pentru această situație, care a fost subliniată de nenumărate ori de experții OECD, se referă polarizarea socială, diferențele socio-economice din societate. Acest factor duce la pierderea copiilor, fie că-i pierdem prin abandon, fie că-i ținem în interiorul clădirii gri numite școală unde ajuns la finalul școlarizării fără competențe. Fără capacitatea de a înțelege un text citit, fără a ști să pună în practică niște formule matematice elementare, că vorbim de procent, de dobândă, etc. E o realitate ce nu poate fi combătută decât cu programe foarte inteligente. 

Alocarea bugetară, banii atât de importanți pentru orice domeniu, au fost la un minim istoric: 2,1% din PIB. Când ai jumătate din banii necesari supraviețuirii unui sistem nu ai decât să te aștepți fie ca întregul sistem să intre în colaps, ceea ce era aproape de a se întâmpla în iunie, când profesorii erau în stradă, ori ai jumătate din sistem nefuncțional, producând rebuturi. Și atunci, când vedem aceste rezultate, nu avem dreptul să ne mai mirăm”, a declarat, pentru FANATIK, Ștefan Pălărie.

Un dezastru provocat

Experții din sistem subliniază o distincție importantă atunci când ne uităm la cauzele dezastrului din educație. Pe de o parte sunt cauze socio-economice ce țin de inegalitățile sociale, acolo unde sunt necesare politici publice țintite, politici ce necesită finanțare. Toate acestea însă sunt cauze mai degrabă externe sistemului de învățământ. Pe de altă parte există și probleme intrinseci sistemului de educație. Expertul în educație, Ștefan Vlaston este de părere că la acest capitol, sistemul de învățământ din țara noastră are încă o curriculă învechită, dar și un sistem de salarizare care nu motivează profesorii. O parte din cauzele acestui fapt sunt interne sistemului.

„Era de așteptat că vor fi în halul ăsta. Este o stagnare din 2018 și până acum, n-am crescut cu nimic, suntem pe penultimul loc în Europa, însă mai interesante sunt motivele. În primul rând, nu reușim să avem un curriculum adaptat epocii în care se află România, noi învățăm după un curriculum de acum 50 de ani. Să ne uităm la ce curriculă au țări precum Estonia, care e în fruntea clasamentului european.

Doi, nu avem metode de măsurare a performanței profesorilor prin progresul școlar al elevilor și să-i plătim diferențiat, în funcție de performanță. Dacă îi plătim pe toți la fel, nu vor face niciunul nimica. Oamenii tind să acționeze după principiul rațional de a căuta să obțină foloase maxime cu eforturi minime. Așa și profesorii, muncesc sau nu muncesc, același salariu primesc. Salarii trebuie motivați salarial, pentru că altă motivație nu există. Interesele împotriva acestor modificări vin chiar din sistem, de la sindicate. Curricula nu a fost modificată până acum tocmai pentru ca profesorii să nu piardă ore”, a declarat, pentru FANATIK, Ștefan Vlaston.

Nu în ultimul rând, pe lângă investițiile masive necesare în modernizarea școlilor și digitalizare, o altă cauză internă este politizarea excesivă, de la directorii de școli la inspectorate, fenomen ce împiedică profesionalizarea managementului instituțiilor de învățământ.

„O altă cauză este managementul politizat. Managerii îi lasă pe profesorii slabi să facă ce vor, ăștia nu fac nimic și așa se duce dracu totul. În locul acestui management politizat ar trebui ca părinții să aibă majoritatea în consiliile de administrație, altfel nu facem absolut nimic. Ei pot să apere interesele copiilor cel mai bine”, a mai precizat Ștefan Vlaston, pentru FANATIK, subliniind că noua lege a educației votată în luna mai nu va reuși să schimbe niciunul dintre aceste aspecte. „Până atunci, tot acolo o să fim, pentru că ce avem în schimb în educație este o nouă lege proastă, care nu va schimba nimic”.

România Educată, o lege care nu va schimba nimic

Experții în educație sunt de părere că noua lege adoptată de coaliția PNL-PSD, practic rezultatul anilor de elaborare a programului România Educată, nu va adresa niciuna din problemele reale cu care se confruntă educația în țara noastră. Unul din defectele majore a fost chiar modul de elaborare a acestei legi, este de părere expertul în educație Mihai Maci, pentru care nu a existat o dezbatere deschisă în întreaga societate. Practic, legea a fost produsul unui grup de experți, aleși de Cotroceni, care au livrat un text de lege a cărui singură consecință este ca a închis gura profesorilor pentru următorii ani.

„Primul lucru pe care noi ar trebui să-l cunoaștem este care sunt problemele. Testele astea Pisa funcționează pentru noi ca niște teste de sânge, de trigliceride, care îți spun că în organismul tău se întâmplă ceva care nu e bun. Atâta ne spun ele, dar nu ne spun ce se întâmplă și nu e menirea europenilor să vină să se ocupe de sistemul de învățământ românesc și să ne spună ce nu merge în el. Asta e treaba noastră, de asta am avut comisii prezidențiale care s-au ocupat de problemele învățământului. Ce au făcut ei este că ne-am trezit cu două legi care nu folosesc nimănui și care au aruncat un strat de beton peste problemele educației. Asta pentru că de acum toată lumea va spune, aveți legi, aveți majorări salariale, v-am dat și niște bani de consumabile, ce naiba vă mai trebuie? Mai tăceți cu educația, că peste câțiva ani iar ne ocupăm de voi.

Un lucru care trebuia să ducă la o dezbatere reală, deopotrivă a specialiștilor și a societății, a fost blocat la noi în mod artificial. Nu a existat nicio dezbatere publică pe această temă. Nu li s-a dat curajul de a vorbi pălmașilor educației, profesorilor ălora de la țară, acolo unde existe probleme, părinților cu probleme. Noi asta trebuia să știm. Situațiile concrete și cum se poate interveni în fiecare dintre ele. Noi am dat o lege care presupune niște chestii paușale, facem la fel și la Jean Monet din Capitală și la nu știu ce liceu din periferia Sloboziei”, a declarat, pentru FANATIK, Mihai Maci.

Practic, în această situație, responsabilitatea morală pentru dezastrul din educație trebuie să cadă pe șeful statului, președintele Iohannis, cel care a condus proiectul România Educată, și ministrul educației, Ligia Deca, este de părere senatorul USR, Ștefan Pălărie. Motivul principal stă exact în același lucru: faptul că au exclus orice voce critică din această dezbatere și și-au construit un monopol în ceea ce privește deciziile din educație.

„Acest tandem Iohannis-Deca este responsabil moral pentru acest faliment generalizat. Ei efectiv au construit un monopol al subiectului educație și al îmbunătățirii din educație, au distrus orice altă forță, orice altă voce publică care și-a dorit să facă lucrurile mai bine pentru România. Au spus, dați-vă la o parte, ne ocupăm noi. Sigur, am putea spune ce legătură au testele Pisa din 2022 cu o lege adoptată în mai 2023. Monopolul acestui tandem nu a lăsat nicio altă modificare subsecventă de-a lungul timpului. S-au strâns opt ani de România Educată, mai mult am vorbit decât am făcut. Dacă ne-am fi ocupat acum opt ani de pregătire profesori, de salarizare mai bună, am fi pregătit corect transport și decontare navetă, dacă am fi acordat burse mai bine nu am fi fost în situația această”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Ștefan Pălărie.

În opinia sa, chiar și problema salarizării decente a profesorilor putea fi rezolvată, în ciuda problemelor economice cu care s-a confruntat România în acești ani. Ecuația simplă din ultimii ani a arătat că salarizarea slabă a cadrelor didactice a condus la plecarea din sistem a oamenilor buni și, concomitent, sistemul nu a reușit să atragă cei mai buni oameni. Iar lucrurile s-au văzut și în lunile mai-iunie, la greva profesorilor, cât de mult s-au luptat guvernanții să nu cedeze în fața revendicărilor profesorilo.

„Lor le-a fost teamă că odată ce vor opera măriri de salarii vor exista solicitări în lanț din toate domeniile bugetarilor. Eu cred că un politician abil, așa cum ar fi trebuit să fie profesorul Iohannis, ar fi trebuit să explice că sunt momente în viața unei societăți când prioritizezi un anumit domeniu, așa cum au fost prioritizați doctorii acum un număr de ani, chiar dacă se creează pe moment niște discrepanțe salariale, dar o faci cu gândul că vrei să culegi niște dividende în viitor, adică un sistem robust care nu mai pierde copii pe parcurs și care produce cetățeni activi și buni profesioniști”, a mai declarat senatorul Ștefan Pălărie, pentru FANATIK.