Testele PISA vor deveni mai complexe. Vor fi examinați inclusiv părinții și profesorii

România este parte a PISA (Programme for International Student Assessment) încă din anul 2000, elevii de 15 ani fiind evaluați la trei capitole majore: Lectură, Matematică și Științe. Însă odată cu evaluarea din 2025, în țara noastră vor fi utilizate și așa-zisele „opțiuni internaționale”, cu chestionarea care se adresează părinților și unor categorii de profesori, cu scopul obținerii de informații care să evalueze pregătirea cadrelor didactice și implicarea familiei în procesul educațional al elevilor.

O evaluare mai largă a rezultatelor sistemului de educație

PISA este un program al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ce constă într-o evaluare internaţională standardizată, pe un eșantion, în baza căreia performanțele elevilor români pot fi comparate cu cele ale elevilor de 15 ani din alte țări. Rezultatele elevilor români de la evaluările precedente au reprezentat un semnal serios de alarmă pentru starea învățământului de la noi. În anul 2018, România s-a clasat pe locul 47 la Lectură, pe locul 52 la Matematică și pe locul 55 la Științe, dintr-un total de 79 de țări, rezultatele fiind mai proaste decât la evaluarea precedentă care avusese loc în 2015.

PISA nu reprezintă doar o testare cantitativă a cunoștințelor acumulate de un elev, ele colectând și date contextuale, obținute prin aplicarea mai multor chestionare. „Posibilitatea de a analiza datele privind rezultatele școlare în raport cu contexte sociale și educaționale, face ca datele PISA să fie de mare interes pentru guverne, mediu academic, societate civilă și alte părți interesate”, se spune în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern prin care este reglementată plata contribuției financiare a României la derularea PISA 2025.

Începând din 2025, PISA include, pe lângă cele trei domenii standard, și un domeniu inovator, Învățarea în Lumea digitală (LDW), la care se adaugă și un domeniu opțional, care este reprezentat de Evaluarea la Limbă Străină – Engleză. Însă de la evaluarea următoare, România participă și la opțiunile internaționale: Chestionarul TIC pentru elevi, Chestionarul pentru părinți, Chestionarul pentru profesorii de științe, Chestionarul pentru profesorii de limba engleză.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Din acest motiv, România își va mări și contribuția la OCDE pentru testele PISA. Taxa de participare pentru programul standard este de 171.000 de euro care vor fi plătiți în tranșe anuale egale de 57.000 de euro. Pentru opțiunile internaționale se plătesc în plus 40.608 euro, defalcați astfel: 5.362 euro Chestionarul TIC pentru elevi, 9.441 euro Chestionarul pentru părinți, 12.822 euro Chestionarul pentru profesorii de științe, 10.999,60 euro Evaluarea la Limbă străină – Engleză și 1984,20 euro Chestionarul pentru profesorii de Limba engleză.

Chestionarul TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor) măsoară comportamentul online al elevilor, accesul și utilizarea resurselor TIC, precum și opiniile elevilor cu privire la modul în care TIC este utilizată în activitățile de predare-învățare. Chestionarul pentru profesori colectează informații despre profesori cu privire la datele socio-demografice, calificări, dezvoltare profesională, experienţă de lucru, practici instructive și satisfacția față de locul de muncă, suplimentar față de întrebările specifice domeniilor de bază și inovatoare. Chestionarul pentru părinți conține întrebări despre implicarea lor în educația copilului, despre sprijinul emoțional pe care îl oferă acestuia, așteptările pe care le au cu privire la evoluția educațională a copilului, dar și în ceea ce privește implicarea lor în activitățile școlare, fiind astfel un instrument valoros.

Rezultate proaste ale României la testele PISA

În momentul de față, se așteaptă rezultatele pentru testele PISA 2022 care a fost axat tot pe cele trei domenii standard, fără opțiunile internaționale care urmeză să fie aplicate pe viitor. Ultimele rezultate le avem pentru PISA 2018, care au reliefat o situație îngrijorătoare pentru sistemul de educație din România. Nu numai că elevii români erau mai slab pregătiți decât colegii lor din majoritatea celorlalte țări, ci rezultatele erau mai slabe decât la evaluarea precedentă din 2015.

Pentru domeniul Lectură, România a obținut un scor de 428, sub cel din 2015 – 434 și cel din 2012 – 438. Doar 59% dintre elevi au atins nivelul 2, față de o medie de 77% pentru media țărilor OECD. Asta înseamnă că 41% dintre elevi erau în stadiul de analfabetism funcțional, adică situația în care un elev nu înțelege și nu poate explica un text pe care l-a citit. Raportul OECD arată că 59% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la citire, pe lângă o medie de 77% la nivelul OECD. Asta înseamnă că acești elevi pot cel puțin să identifice ideea principală dintr-un text de mărime medie, pot găsi informația pe baza unor criterii explicite, uneori complexe și pot reflecta asupra scopului și formei unui text, atunci când sunt puși să facă asta.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

De cealaltă parte 41% dintre elevi nu pot ajunge la nivelul 2, acesta fiind nivelul de analfabetism funcțional la citire/lectură. Analfabetismul funcțional este definit simplu prin faptul că un elev care citește un text nu poate explica și nu înțelege despre ce este vorba în textul respectiv. La polul opus, doar 1% dintre elevi au atins nivelul 5 sau 6, al celor care au o înțelegere completă a unui text pe care l-au citit la prima vedere. Media țărilor OECD la acest capitol era de 9%.

La fel de proaste au fost rezultatele și la Matematică, cu 430 de puncte, față de 444 în 2015 și 445 în 2018. Punctajul din 2018 era cu 59 de puncte mai mic decât media OECD. Nu mai puțin de 47% din elevi nu puteau rezolva operații artimetice elementare, precum conversia unor prețuri din lei în valută. Și la Științe a fost confirmată o tendință de scădere a performanțelo: de la 439 în 2012 la 435 în 2015 și 426 în 2018. În cazul Științelor, diferența față de media OECD era de 63 de puncte.