Cel mai misterios caz din istoria alegerilor parlamentare din România! Cum a murit deputatul Scarlat Vârnav

Pe 6 decembrie 2020 au loc alegerile parlamentare din România, la aproape 156 de ani de când românii şi-au ales prima oară reprezentanţii în Senat. FANATIK îţi dezvăluie cel mai misterios caz din istoria alegerilor parlamentare: cum a murit Scarlat Vârnav, la scurt timp după ce a câştigat un loc în Camera Deputaţilor.

Situaţia politică în România era una tulbure în 1867, după abdicarea forţată a lui Alexandru Ioan Cuza şi venirea în ţară a lui Carol I. După două serii de alegeri generale, în aprilie şi noiembrie 1866, românii trebuiau să-şi aleagă din nou deputaţii.

Alegerile generale din 1867 au avut loc în luna decembrie, iar Fracțiunea Liberă și Independentă, condusă de Ştefan Golescu, a ieşit victorioasă. Printre câştigătorii partidului s-a aflat şi Scarlat Vârnav, care a obţinut un loc în Camera Deputaţilor din partea judeţului Tutova.

Scarlat Vârnav a murit la scurt timp după alegerile parlamentare din 1867. Cazul misterios al decesului

Stabilit de puţin timp în Bârlad, reşedinţa judeţului Tutova, Scarlat Vârnav s-a implicat imediat în viaţa socială a localităţii. După abdicarea forţată a lui Alexandru Ioan Cuza, înalt prelatul a călătorit des între Ploieşti şi Bacău, în încercarea de a-i convinge pe moldoveni şi pe valahi să-l voteze pe Carol la plebiscitul prin care urma să fie ales ca domn al României.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

La fel ca mulţi alţi membri ai Fracțiunii Libere și Independente, Scarlat Vârnav avea un discurs contra emancipării evreilor, ceea ce l-a făcut pe Dimitrie Rosetti să-l numească un “instigator antisemit”. În decembrie 1867 a câştigat un loc în Camera Deputaţilor, însă a murit la scurt timp, pe 6 ianuarie 1868. Conform ziarului “Românul”, Scarlat Vârnav s-a stins într-un mod misterios, după o boală care l-a ţinut la pat o zi.

Circumstanţele ciudate ale morţii au produs rumoare, iar oamenii au ieşit pe străzi în Bârlad. Aceştia îi acuzau pe evrei că l-au otrăvit pe Scarlat Vârnav, chiar dacă autopsia nu a descoperit nimic relevant în cazul decesului. “A fost nevoie de intervenţia armatei, viaţa evreilor fiind în mare pericol”, nota Dimitrie Rosetti.

“Moartea lui a fost suspicioasă, astfel că măsurile militare au fost necesare pentru a tăia elanul antisemit”, avea să scrie Nicolae Iorga peste ani. Altercaţiile au pornit la priveghiul lui Scarlat Vârnav, casa deputatului aflânu-se vis-a-vis de mai multe case locuite de evrei.

Cauza morţii lui Scarlat Vârnav nu a fost niciodată elucidată

Săptămâni la rând, presa şi strada au vuit de cazul morţii lui Scarlat Vârnav. Fiind cunoscut ca un opozant al emancipării evreilor, deputatul era considerat o victimă a acestora. Alianța Israelită Universală a susţinut că moartea survenise în urma unei boli de care Scarlat Vârnav suferea, însă apropiaţii au negat vehement această variantă.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Timp de o lună, după moartea deputatului, bunurile acestuia s-au aflat în custodia poliţiei, care a anchetat cazul. O concluzie clară nu a existat niciodată, chiar dacă intestinele şi stomacul au fost trimise la Bucureşti pentru o analiză pertinentă. Rezultatul anchetei nu a fost dezvăluit niciodată, iar cazul a fost uitat rapid în Capitală.

Cine a fost Scarlat Vârnav: politician, filantrop, colecţionar şi cleric

Data naşterii lui Scarlat Vârnav nu este cunoscută cu precizie, existând variantele 1801 sau 1813. Singurul lucru clar este că s-a născut în satul Hilişeu, judeţul Dorohoi (azi judeţul Botoşani). Membru al unei familii boiereşti, cu o primă atestare documentară la începutul anilor 1600, a primit primele învăţăminte de la tatăl lui.

Încă din tinereţe a fost un avid colecţionar, cu o vastă colecţie de artă. Picturi ale lui Caravaggio, Eustache Le Sueur, Pietro Liberi, Philippe de Champaigne sau Egbert van Heemskerck au fost cumpărate de Scarlat Vârnav, ca mai apoi să fie donate statului. Interesul pentru colecţie a fost minim, astfel că tablourile au ajuns să fie ţinute în portul din Galaţi şi s-au deteriorat.

Implicat în Revoluţia Franceză din 1848

În anii studenţiei s-a apropiat de politică şi a devenit un luptător pentru Unirea Moldovei cu Valahia. Participant activ la Revoluţia Franceză din 1848, Scarlat Vârnav s-a întors în ţară în acelaşi an. A devenit călugăr în 1850, la Mânăstirea Neamţ, sub numele de Sofronie Vârnav, şi s-a implicat în viaţa socială din Hilişeu şi Dorohoi, unde a înfiinţat, alături de Constantin , fratele lui, şcoala de băieţi.

Implicat în secularizarea averilor mănăstireşti, cu plângeri la adresa comportamentului său şi acuzat că a oferit bunuri pentru a-şi păstra poziţia, Scarlat Vârnav a fost arestat în 1862, dar eliberat după câteva luni. A fost un aliat al lui Alexandru Ioan Cuza în Lovitura de Stat de la 2 mai 1864, când domnitorul a dizolvat Adunarea Legiuitoare. Fiul său, Scarlat C. Vârnav a devenit un reputat inginer şi a continuat cariera politică a tatălui.

Cazul morţii lui Scarlat Vârnav rămâne cel mai misterios din istoria alegerilor parlamentare, însă viaţa acestuia a fost una plină de evenimente, chiar dacă multe dintre acestea au fost controversate.